Strategul economic al PSD anunţă că S&P scade ratingul României, dar dă vina pe lobby şi pe BNR: Nucleară împotriva Guvernului. Sistemul bancar a învins!

Strategul economic al PSD, profesorul Cristian Socol, spune că agenţia de rating Standard&Poor’s va scădea astăzi rating-ul României, de la perspectivă stabilă la una negativă, „cu o probabilitate de 95%”. Deşi toţi specialiştii au avertizat că acest lucru vine ca urmare a măsurilor Guvernului, în special a OUG114, Socol dă vina pe „lobby-ul bancar / energie / comunicaţii” şi pe argumentele BNR.

„Sistemul bancar a învins. În Ungaria şi Polonia, după introducerea taxei bancare a scăzut ratingul / perspectiva. Next (următoarea, n.r.) - România, chiar înainte de finalizarea negocierilor din Parlament”, a scris Socol, pe Facebook.

Într-o altă postare, el a detaliat care consideră că sunt cauzele ce vor duce la scăderea ratingului, disculpând Guvernul şi dând vina tot pe mediul privat, spunând că acum se declanşează „opţiunea nucleară” împotriva Executivului.

„Pentru că Guvernul a încercat să reducă viteza de creştere a dobânzilor la credite, să îngheţe preţul facturilor la energie şi gaze, să taxeze anumite profituri de monopol / duopol / oligopol cooperant, să solicite mai multe garanţii fondurile de pensii private...s.a. mâine se va declanşa opţiunea nucleară împotriva lui. Cu o probabilitate de 95% înţeleg că aşa va fi, România va trece de la perspectivă stabilă la una negativă”, a scris Socol.

Ce înseamnă asta? Socol explică: „Pe înţelesul tuturor, ce înseamnă deteriorarea perspectivei de rating? Simplu, se schimbă ochelarii cu care se vede evoluţia economiei româneşti şi dacă timp de 6 luni nu se întâmplă nimic de sens opus, se va scădea ratingul României”:

El a adăugat: „Vor fi costuri certe încă din prima zi - creşterea costurilor de finanţare, creşterea cheltuielilor bugetare, creşterea deficitului bugetar, reducerea ISD (investiţiilor străine directe, n.r.), reducerea veniturilor bugetare, creşterea dobânzilor şi deprecierea cursului de schimb al leului, probabila cădere a bursei. Incertitudinea va creşte, economia va merge cu frâna trasă. Creşterea nivelului de bunăstare pentru români va fi probabil mai mică”.

Cine e de vină? Socol a găsit şi vinovaţii: „Decizia de mâine este rezultatul aproape exclusiv al afectării intereselor anumitor sectoare private din România şi al argumentelor aduse în discuţie de reprezentanţii băncii centrale. Se constată forţa lobby-ului bancar / energie / comunicaţii din România - una foarte puternică. Numai sistemul bancar are active de 451,1 miliarde lei în 2018, aproape jumătate din PIB ul României. Dacă mai punem şi celellate industrii... Felicitări, lobby-ul pare să fi fost eficient”.

Postarea integrală a lui Cristian Socol:

„Cine va suporta costurile scăderii perspectivei de rating a României? Ingrijorare pentru viitorul României.

Pentru că Guvernul a încercat să reducă viteza de creştere a dobânzilor la credite, să îngheţe preţul facturilor la energie şi gaze, să taxeze anumite profituri de monopol / duopol / oligopol cooperant, să solicite mai multe garanţii fondurile de pensii private…s.a. maine se va declanşa opţiunea nucleară împotriva lui. Radicalizarea poziţiilor părtilor implicate a condus, asa cum am anticipat, la un joc loss loss.

Presa scrie că principala agenţie de rating Standard & Poor”s va anunţa mâine scăderea perspectivei de rating a României de la stabil la negativ, din cauza introducerii taxei pe activele financiare ale băncilor / taxelor din sectoarele energie şi comunicaţii. Preşedintele Consiliului Fiscal anunţa încă de vineri în cadrul seminarului desfăşurat la Predeal posibilitatea unei asemenea decizii. Ştirea a fost preluată pe o platformă economică şi difuzată public, invocându-se surse anonime. Fotografiile totuşi exista. Cu o probabilitate de 95% înţeleg că aşa va fi, România va trece de la perspectivă stabilă la una negativă. A avut dreptate demnitarul român, probabil ştia din discuţiile cu reprezentanţii agenţiei de rating. Felicitări.

Pe înţelesul tuturor, ce înseamnă deteriorarea perspectivei de rating? Simplu, se schimbă ochelarii cu care se vede evoluţia economiei româneşti şi dacă timp de 6 luni nu se întâmplă nimic de sens opus, se va scădea ratingul României.

Vor fi costuri certe încă din prima zi – creşterea costurilor de finanţare, creşterea cheltuielilor bugetare, creşterea deficitului bugetar, reducerea ISD, reducerea veniturilor bugetare, creşterea dobânzilor şi deprecierea cursului de schimb al leului, probabila cădere a bursei. Incertitudinea va creşte, economia va merge cu frâna trasă. Creşterea nivelului de bunăstare pentru români va fi probabil mai mică.

Decizia de mâine este rezultatul aproape exclusiv al afectării intereselor anumitor sectoare private din România şi al argumentelor aduse în discuţie de reprezentanţii băncii centrale.

În ceea ce mă priveşte, încă din 1 ianuarie 2017 am exprimat argumentele pro / contra modificărilor de natură fiscal bugetară / politică monetară, din ambele perspective. Cine cunoaşte activitatea mea, ştie că am solicitat şi propus mereu un dialog structurat, argumentat, de natură să conducă la un echilibru dinamic în ceea ce priveşte mixul de politici monetar fiscal/ bugetar. În sfârşit, nu mai contează, mă declar învins. Am înfrânt. Poziţiile nu s-au armonizat.

Câteva consideraţii scurte despre decizia ce foarte probabil va fi anunţată mâine.

În primul rând aici se constată forţa lobby-ului bancar / energie / comunicaţii din România – una foarte puternică. Numai sistemul bancar are active de 451,1 miliarde lei în 2018, aproape jumătate din PIB ul României. Dacă mai punem şi celelalte industrii…Felicitări, lobby ul pare să fi fost eficient.

În al doilea rând, cred că agenţia de rating face o mare greşeală din trei perspective.
Prima perspectivă – se ia o decizie certă de sancţionare a României când încă negocierile pe baza OUG 114 nu au fost finalizate. În mod normal ar fi trebuit anunţată o astfel de decizie doar după finalizarea negocierilor şi intrarea efectivă în vigoare a taxelor, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria şi Polonia după ce a fost introdusă taxa bancară. În cazul în care prevederile OUG 114 vor fi relaxate, şi negocierile se vor încheia cu bine, cine va plăti costurile reducerii perspectivei de rating a României? Cine va recupera aceste costuri şi de unde?
A doua perspectivă – o astfel de decizie dramatică în ceea ce priveşte încrederea în economia unei ţări, în condiţiile date, nu se ia doar pornind de la interesele anumitor sectoare private (cu profituri record de altfel în ultimii ani) ci ar trebui să se ia în mod substanţial pe baza deteriorării dramatice a fundamentelor economice – proces care nu există în realitate.
A treia perspectivă – cei care se plângeau de afectarea independenţei funcţionale şi instituţionale a politicii monetare pot sorbi cupa răzbunării (amară, probabil). Iată că se blochează mâinile autorităţilor fiscal – bugetare în ceea ce priveşte decizia de politică fiscal-bugetară. Legarea mâinilor autorităţilor decidente de politici fiscal bugetare este în totală contradicţie cu prevederile Tratatului Uniunii Europene care arată că politica fiscal bugetară este un instrument la dispoziţia statelor membre (competenţă exclusivă). Aderarea la Euro este pusă în pericol, acolo politica fiscal bugetară reprezintă principalul instrument de absorbţie a şocurilor asimetrice. În sfârşit, nu mai contează.

Imaginaţi-vă cum vom asista de mâine la o masă în care ambii decidenţi de politici macro monetar şi fiscal-bugetar vor avea mâinile legate şi vor ţipa unul la celălalt că i se afectează independenţa. Vă puteţi închipui un asemenea dialog?”