Societatea civilă din Ungaria cere iniţierea procedurii internaţionale de evaluare a impactului de mediu pentru proiectul de la Rovina, din Apuseni

Activiştii de mediu din Ungaria au cerut ministerului de resort de la Budapesta iniţierea procedurii internaţionale de evaluare a impactului de mediu privind efectele transfrontaliere ale proiectului minier de la Rovina, din Munţii Apuseni, investiţie realizată de către compania canadiană Carpathian Gold.

„Adevărul“ a scris recent că societatea Carpathian Gold a primit licenţă de explorare în anul 2005 pentru perimetrul Rovina, lângă Roşia Montană, şi a cerut una de exploatare în 2012, după ce a descoperit importante zăcăminte de aur şi cupru. 

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat companiei licenţa de extracţie la finele lunii mai, dar nu a făcut public acest lucru. Compania a anunţat, însă, acest lucru pe bursa din Toronto.

Gheroghe Duţu, preşedintele ANRM, a declarat pentru „Adevărul“ că proiectul din România are o valoare de aproape un miliard de dolari şi nu utilizează cianura, compania urmărind să extragă mai mult cupru, nu aur.

Organizaţiile non-guvernamentale Societatea Naţională de Conservare – Prietenii Pământului şi Greenpeace Ungaria sunt îngrijorate, însă, că cianura ar putea fi folosită în anumite etape ale procesului de extracţie.

Prezentăm mai jos scrisoarea trimisă ministerului maghiar al Mediului de către cele două ONG-uri, datată 8 iunie 2015.

„Către Ministerul Mediului, Ungaria 

Subiect: Iniţierea procedurii internaţionale de Evaluare a Impactului de Mediu privind efectele transfrontaliere ale proiectului minier aurifer propus la Rovina

Budapesta, 8 iunie 2015

Domnule Ministru,

Prin prezenta, subsemnatele organizaţii de mediu vă solicită iniţierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier, conform convenţiei Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.

Conform informaţiilor noastre, o companie canadiană a primit o nouă licenţă de exploatare în România. Este vorba de Samax România, subsidiara Carpathian Gold, care a primit licenţă de exploatare a aurului şi cuprului, timp de 20 de ani în zona Rovina, la 20 de km de Roşia Montană. Noul proiect minier propune două cariere cu diametrul de 500-600 metri şi cu adâncimi de 300-400 metri fiecare, depăşind astfel chiar şi dimnesiunile minei propuse la Roşia Montană.

Regiunea este deja puternic poluată, fiind inclusă ca hot spot pe lista „Baia Mare Task Force”, un program realizat de ONU pentru mediu împreună cu Uniunea Europeană, în urma catastrofei cu cianuri de la Baia Mare. Noul proiect minier sporeşte considerabil riscurile în regiune.

Deşi reprezentanţii Carpathian Gold declară că nu vor folosi cianuri în exploatare ci vor aplica tehnologia flotaţiei, în urma consultărilor avute cu ONG-uri din România, considerăm că există riscul ca cianura să fie folosită în anumite etape ale procesului de extracţie. Această suspiciune este susţinută şi de faptul că, în urmă cu şapte ani, firma canadiană a executat cercetări şi foraje în Ungaria, în zona  Füzérradvány Rudabánya, unde iniţiase deschiderea unei mine de aur, însă imediat după ce Ungaria a interzis prin lege folosirea cianurii în minerit, aceştia şi-au abandonat proiectul.

Mai mult, nu este exclus ca, în timpul desfăşurării activităţii miniere, râurile din zonă să fie poluate cu metale grele, aşa cum s-a întâmplat la Baia Borşa, când ruperea digului a avut consecinţe catastrofale asupra mediului.

Considerăm că investiţia planificată la Rovina corespunde cu cel puţin trei categorii listate în Anexa I a Convenţiei de la Espoo:

10. Depozite de deşeuri pentru instalaţii de incinerare sau tratamente chimice, şi depozite de deşeuri toxice şi periculoase;

11. Baraje şi rezervoare mari;

14. Mine mari, exploatarea si prelucrare a minereurilor metalifere sau a carbunelui;

În baza motivelor expuse mai sus solicităm iniţierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier conform convenţiei Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.

Cu respect,

Societatea Naţională de Conservare – Prietenii Pământului Ungaria

Greenpeace Ungaria“