Românii de la oraş, mai afectaţi financiar din cauza pandemiei decât cei de la sate

FOTO Shutterstock

Românii care locuiesc în oraşe au fost mai afectaţi financiar din cauza pandemiei decât cei care locuiesc la sate, reiese dintr-un studiu realizat de iSense Solutions.

3 din 10 români declară că le-au scăzut veniturile în perioada pandemiei de Covid-19, conform celui mai recent studiu iSense Solutions, reprezentativ la nivel naţional (atât pentru mediul urban, cât şi pentru cel rural). În medie, românii cărora le-au scăzut veniturile au pierdut aproximativ 800 de lei din veniturile lor lunare, de la 2800 de lei la 2000 de lei, ceea ce înseamnă că impactul financiar al ultimei perioade este unul semnificativ, traducându-se într-o reducere a veniturilor cu aproape 30%.

Românii din mediul urban au fost afectaţi într-o proporţie mai mare de scăderea venitului (36%) faţă de cei care locuiesc în mediul rural (22%). De asemenea, cei cu venituri mici au fost mai afectaţi de micşorarea veniturilor (42%),  faţă de 38% dintre cei cu venituri medii şi 25% dintre cei cu venituri peste medie.

Impactul financiar important al pandemiei asupra românilor este dublat şi de impactul psihologic: consumatorii români tind acum să adopte comportamente mai precaute din punct de vedere al cheltuielilor. În contextul veniturilor mai mici, cei mai mulţi (70%) declară că vor cumpăra doar strictul necesar în următoarea perioadă.

Categoria cu cel mai mic procent de români precauţi este cea formată din tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, procentul celor care îşi propun să cumpere doar strictul necesar în următoarea perioadă fiind de doar 29%.

Cu toate că românii îşi propun să cumpere mai puţin nu înseamnă însă că vor cumpăra şi mai ieftin. Doar un sfert (25%) dintre români spun că vor cumpăra produse mai ieftine decât înainte de pandemie, iar 82% declară că vor cumpăra mărcile de produse cu care sunt deja obişnuiţi. 

"Epidemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ pentru o bună parte a populaţiei. Dincolo de şocul iniţial, mai problematică este revenirea care se anunţă a fi foarte lentă, atât pentru business-uri, cât şi pentru consumatori, iar cauza principală aici este pierderea încrederii: în stat, în partenerii de business, în civismul celorlalţi. Însă situaţia nu este nici atât de neagră pe cât pare. Toate semnalele de la consumatori ne indică faptul că nu ne-am pierdut deloc din vitalitate şi din capacitatea de adaptare. Iubim şi simţim la fel ca înainte de epidemie. Ne plac aceleaşi branduri, cumpărăm aceleaşi lucruri, chiar dacă poate mai rar, suntem la fel de exigenţi cu noi înşine şi cu ceilalţi.

Drumul spre normalitate nu va fi scurt, dar pentru a ne recâştiga încrederea în ceilalţi, principalele schimbări se vor petrece în noi. Va trebui să fim mai generoşi şi mai atenţi la nevoile celorlalţi, să ne asumăm mai multe riscuri şi să fim mai activi", afirmă Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Pandemia schimbă şi comportamentul românilor legat de plăţi: 62% spun că vor plăti cu cardul mai mult decât o făceau înainte. În ceea ce priveşte planurile românilor de a se redresa financiar, 62% declară că vor cheltui mai puţin, 61% că vor face economii, 24% vor să se împrumute de la prieteni/familie, 18% se gândesc să îşi caute un al doilea loc de muncă, în timp ce 11% consideră că vor fi nevoiţi să apeleze la un împrumut.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, prin metodologia CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviews), în luna mai a anului 2020 şi este reprezentativ naţional, la un grad de eroare de +/-4%. 

Datele prezentate fac parte din raportul ROCK (Recovery after Outbreak – Champions Kit), dedicat companiilor care îşi doresc să ia decizii informate în contextul nesigur al zilelor noastre. Kit-ul conţine trei capitole ce constituie rapoarte de cercetare la cheie: Management insights & Innovation Reccomandations, New Online Shopping Behaviour şi iSense Modern Consumer Macro Trends Changes - 24 trenduri adoptate de consumatori analizate pentru piaţa din România, măsurate înainte şi după izbucnirea epidemiei de coronavirus).