Vă propun o analiză a elementelor vehiculate, pentru a putea identifica fake news, persuasiunea şi adevăraţii beneficiari ai acestei stări create artificial, deoarece cu siguranţă perdanţii vor fi consumatorii.

Va fi o criză a gazelor în iarna 2017-2018?

Potrivit estimărilor ANM, ne vom confrunta cu temperaturi foarte scăzute în această iarnă, apreciindu-se că va fi o situaţie similară cu iarna anului 2012 (cea mai friguroasă din ultimele ierni). Având în vedere că actuala infrastructură de transport-înmagazinare-distribuţie a fost concepută înainte de 1989, pentru o cu totul altă structură de consum, respectiv un nivel de variaţie a cererii la nivel naţional de la 1:2 înainte de 1989, la o variaţie a cererii de 1:8 în prezent. Neadaptabilitatea infrastructurii din sectorul gazelor naturale la cerinţele din prezent, determină faptul că orice scădere a temperaturii medii zilnice pe ţară sub -15 C, mai mult de 3 zile consecutive, va aduce o stare de alarmare, respectiv apariţia unui deficit pe piaţa de gaze. Deficitul de gaze este acoperit din gaze din import. Pe măsură ce numărul de zile de frig creşte, deficitul zilnic de gaze creşte, putând ajunge până la un nivel de 35%. Aceste gaze în mod normal, sunt disponibile a fi importate din Rusia, excepţia putând să o facă existenţa unor defecţiuni în sistemele de tranzit din Ucraina şi Moldova; indisponibilitatea momentană a acestor gaze din import, urmare a necesităţii satisfacerii cererii din contractele existente; existenţa unei crize similare celei din anul 2009. Apreciez că în iarna 2017-2018 nu sunt premise a exista situaţiile descrise anterior, astfel există probabilitatea mare ca în situaţiile de vârf de consum din iarna 2017-2018 să fie doar necesară achiziţionarea de gaze din import la un preţ care poate să fie cu 20-30% mai mare decât preţul pieţei din România.

În concluzie, în opinia mea, previzionarea unei crize în iarna 2017-2018 este mică, fiind o alarmă neîntemeiată.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de ştiri? Se foloseşte o situaţie de deficit surse interne-cerere, care în fapt se repetă an de an, pentru a invoca un fals pericol pe care l-a introdus OUG 64, acela de liberalizare a pieţei gazelor naturale şi a motiva intervenţia legislativă de reimpunere a unui control în piaţă, control care 17 ani a permis derularea de jocuri de culise.

Dezbaterile aprinse privind o posibilă criză a gazelor, sunt realizate pentru a atrage atenţia Gazprom?

Cea mai mare companie de gaze din lume are suficienţi experţi, neavând nevoie de sprijin din România în a-i previziona potenţialele cantităţi pe care le vor desface în această iarnă în România şi a i se oferi ajutor în prognozarea preţurilor. România este şi va fi dependentă de gaze de import (cel puţin în următorii 5 ani) în perioada iernii urmare a imposibilităţii asigurării gazelor la nivelul zilelor cu vârf de consum (zilele foarte friguroase). Dacă noi negăm această realitate, experţii ruşi o cunosc prea bine. În lipsa acceptării acestei realităţi şi a contractării gazelor naturale doar în momentele apariţiei unui vârf de consum, vârf de consum care statistic s-a dovedit că se suprapune cu un deficit de gaze la nivelul multor regiuni din Europa, şi determină achiziţionarea în fiecare an a celor mai scumpe gaze, exclusiv datorită momentului cînd se face achiziţia.

În concluzie, în opinia mea, afirmaţiile despre o posibilă criză a gazelor sunt realizate pentru a atrage atenţia Gazprom şi sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de ştiri? Se foloseşte Bau-Bau-ul Gazprom pentru a pregăti o măsură dorită în piaţă: convingerea populaţiei asupra normalităţii creşterii preţului gazelor!

Există suficiente gaze în depozitele de înmagazinare?

Comparativ cu iarna 2011/2012, perioadă invocată de ANM ca fiind elementul de comparaţie al iernii următoare, există mai puţine gaze depozitate. Chiar dacă s-ar fi înmagazinat tot atâtea gaze naturale sau chiar dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate de gaze egală cu capacitatea actualelor depozite, tot ar fi trebuit să se importe gaze. Astfel, analizând trendurile de consum zilnic prognozate pentru iarna 2017-2018 (scenariul consumului similar cu iarna 2011/2012), coroborate cu minimizarea costurilor de înmagazinare şi implicit a preţului la consumatorii finali, cantitatea înmagazinată în acest an, este una optimă. Dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate mai mare de gaze, oricum ar fi fost necesară achiziţionarea de gaze din import, dar rezultatul ar fi fost o dublă creştere a preţului gazelor naturale, una determinată de achiziţia de gaze din import la vârf de consum şi una de acoperirea costurilor cu gazele naturale înmagazinate şi neextrase.

În concluzie, în opinia mea, afirmaţiile că nu sunt suficiente gaze în depozitele de înmagazinare, iar acest fapt va determina o posibilă criză a gazelor şi creşterea preţului sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de ştiri? Se foloseşte ideea de management defectuos - neînmagazinarea unor cantităţi suficiente de gaze, ca fiind motivul care ne obligă să cumpărăm gaze din import şi astfel, se identifică vinovaţii pentru creşterea preţului gazelor. Psihologic, este mai uşoară acceptarea de către populaţie a unei fapte – creşterea preţului gazelor – atât timp cât se găseşte şi pedepseşte vinovatul.

Va creşte preţul gazelor cu 50% în această iarnă?

Un element puternic vehiculat este faptul că ne vom confrunta cu o creştere a preţului gazelor naturale. Acest element este corect, creşterea preţului gazelor naturale în iarna 2017-2018 va exista. Corect este ca să se cunoască principalele motive care vor determina această creştere:

  • Metodologia pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, folosită de 10 ani în România.

  • Lipsa „Normelor de aplicare a noii legi a gazelor” (legea gazelor modificată prin OUG 64), care deşi ar fi trebuit să fie realizate până la 30 noiembrie 2016, ele nu există, şi astfel nu apare obligaţia furnizorilor să facă dovada achiziţionării gazelor naturale în condiţii de minimizare a costului resurselor alocate.

  • Incapacitatea unei infrastructuri (transport-distribuţie) învechite, neadaptată de loc în ultimii 50 de ani necesităţilor prezente, să valorifice la maxim resursele româneşti de gaze şi obligarea astfel a consumatorilor de a apela la importuri.

  • Achizitionarea de gaze din import doar în perioadele cu vârf de consum, atunci când preţurile sunt foarte mari

  • Legislaţie primară şi secundară, care permite escaladarea preţurilor şi tarifelor la consumatorul final.

Chiar şi aşa, apreciez că preţul mediu al gazelor naturale (marfă) pe piaţa de gaze din iarna 2017-2018 nu poate creşte cu mai mult de 15% (faţă de preţul mediu al gazelor din vară) nici în cel mai groaznic scenariu.

În concluzie, în opinia mea, afirmaţiile că va creşte preţul mediu al gazelor în iarna 2017-2018 cu 50% sunt un Fake News.

De ce este nevoie să se lanseze astfel de ştiri? Se foloseşte metoda persuasivă prin care după ce se invocă o mare creştere de preţ, care este puternic contracarată, populaţia va accepta uşor o mică creştere de preţ (adică creşterea de preţ care se dorea de la început)!

Care este adevăratul rol al Proiectului Mediatic GAZELE NATURALE 2017?

Perioada cuprinsă între începerea Liberalizării pieţii de gaze naturale şi apariţia OUG 64 (în fapt prezent), a fost un adevărat El Dorado pentru unele firme din România, legislaţia emisă fiind de partea lor. Pericolul eliminării pârghiilor care instaurau „oligopoluri legale” pe piaţa de gaze din România, riscă să se reflecte în scăderea profitului lor. Astfel, aceste firme încep să reacţioneze folosindu-şi „acoperiţii” din societate. Dorinţa anumitor firme furnizoare de gaze, este perpetuarea situaţiei din present un număr cît mai mare de ani.

Haosul de pe piaţa de gaze care a fost crescut puternic anul acesta, prin manifestarea unor instituţii cu rol legiuitor, este crescut în continuare săptămână de săptămână prin Proiectul Mediatic GAZELE NATURALE 2017, alungând orice potenţial jucător de gaze de talie mondială şi europeană, singurii care ar putea determina în mod real realizarea unei burse de gaze reală şi funcţională în România. Astfel, ţara este împinsă să perpetueze Haosul din Piaţă, cu distrugerea totală a încrederii faţă de piaţa de gaze, eliminarea a cât mai mulţi din actuali furnizori de gaze şi creşterea pe termen lung a influenţei gazelor ruseşti.

Articol preluat de pe www.dumitruchisalita.ro