Coşmarul Comarnic-Braşov abia acum începe: consorţiul Aktor-Vinci-Strabag dă statul român în judecată pentru că a renunţat la proiect
0
Compania elenă Aktor, împreună cu Vinci şi Strabag, intenţionează să dea în judecată statul român pentru anularea licitaţiei pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, câştigată de consorţiul format de cele trei companii.
CNADNR a decis să anuleze procedura de atribuire a proiectului din motive care nu ţin de responsabilitatea consorţiului căruia i-a fost atribuit contractul, se arată într-un comunicat al Ellaktor, compania mamă a Aktor.
"În aceste condiţii, consorţiul ia în considerare contestarea deciziei, prin exercitarea tuturor remediilor legale disponibile", potrivit Ellaktor, citat de Mediafax.
Procedura de atribuire, anulată în iunie 2015
În 2013, consorţiul a câştigat licitaţia de concesionare a proiectului de construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a tronsonului Comarnic-Braşov al autostrăzii Bucureşti Braşov, dar CNADNR a anulat în iunie procedura de atribuire a contractului, din cauza problemelor cu finanţarea, urmând să scoată la licitaţie 10 km de pe acest tronson cu bani de la buget.
"Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune.
Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte", a anunţat în iunie CNADNR.
Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care "a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate".
Aktor Concessions deţine o participaţie de 25% la consorţiu, Vinci Concessions 37,5%, iar Strabag 37,5%.
CNADNR a arătat în iunie că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.
În plus, "ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune", se arată în comunicatul Companiei de Drumuri.
Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au arătat reprezentanţii CNADNR.
MFP nu a susţinut proiectul, din cauza riscului de deficit
În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări "onGovernment balance sheet" a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.
Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune.
"Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor", a informat CNADNR.
Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti - Braşov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu - Piteşti.
O istorie scurtă, dar controversată
La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.
Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA).
Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.
Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov a fost amânat de mai multe ori.
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia), a renunţat la contract.
Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud - Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord - nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).
Se încarcă comentariile...
