Bugetul de stat pe 2016 ar putea ajunge la vot în Parlament la jumătatea lunii decembrie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Dacian Cioloş a moştenit un buget pe 2016 creionat de fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici FOTO Inquam Photos
Premierul Dacian Cioloş a moştenit un buget pe 2016 creionat de fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici FOTO Inquam Photos

Guvernul a definit o structură a calendarului pentru aprobarea bugetului de stat pentru 2016, astfel că, potrivit estimărilor Executivului, acesta va putea intra în procedura de vot final în Parlament în jurul datei de 15 decembrie.

„S-a definit o structură standard a acestui calendar şi încercăm să o respectăm. În perioada imediat următoare, ordonatorii de credite îşi vor completa anexele, undeva spre sfârşitul săptămânii vom avea şi liniile de ordonatori secundari şi terţiari completate pentru a avea structura defalcată a bugetului pe 2016. Aceste lucruri ar trebui finalizate undeva spre 2 decembrie, cel târziu 5 decembrie cu acordul şi prin înţelegerea acestor elemente şi prin acceptul acestor elemente la Ministerul de Finanţe“, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

El a precizat că nu crede că proiectul bugetului de stat va putea sta în consultări publice mai târziu de 10-11 decembrie, pentru că se va intra în criză de timp.

„Din 5 decembrie, cel târziu, bugetul complet detaliat va fi supus unei consultări publice, aşadar va fi prezentat la nivelul Ministerului de Finanţe pentru o consultare publică. Nu cred că vom reuşi să stăm în consultare publică mai mult de o săptămână, pentru că intrăm în criză de timp şi intenţia iniţială este să avem bugetul aprobat undeva în jurul datei de 15 decembrie, aşadar va rămâne în consultare publică până în 10-11 decembrie, când va fi aprobat în Guvern şi va fi putea fi transmis Parlamentului pentru a intra în dezbaterile parlamentare din comisiile de specialitate. După dezbaterile din comisii, va ajunge în comisia de buget-finanţe cu amendamentele pe care să vedem în ce măsură deputaţii şi senatorii le vor prezenta, amendamentele vor intra în comisia de analiză în comisia de buget-finanţe, va intra apoi în vot final în jurul datei de 15 decembrie, estimăm noi“, a arătat Dan Suciu.

Investiţiile publice au fost sacrificate şi în bugetul pe anul 2016 pentru ca statul să se încadreze în ţinta de 3% privind deficitul, în vreme ce Fiscul reclamă că veniturile pe care ar trebui să le colecteze au fost supraestimate.

Bugetul pe anul 2016 prevede un deficit de 2,95% din PIB, cu puţin sub limita de 3% de la care Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv, dar pentru a atinge acest procent, autorităţile au redus puternic bugetele ministerelor care realizează investiţii, precum Transporturile, Mediul sau Dezvoltarea, şi au estimat venituri mult mai mari. De asemenea, proiectul prevede amânarea unui număr de „pomeni“.

Autorităţile au recurs la aceste măsuri pentru a împăca atât reducerile de taxe din noul Cod Fiscal, cât şi majorările de salarii din domeniul bugetar, dar şi „pomenile“ votate în Parlament. Proiectul de buget pe 2016 prevede tăieri drastice la Transporturi, Mediu şi Comunicaţii, în vreme ce pentru Parlament, Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE) sunt prevăzute majorări ale cheltuielilor, la fel ca în ultimii ani, potrivit Profit.ro.

Produsul Intern Brut (PIB) este estimat pentru anul viitor la 746,6 miliarde de lei, cu o creştere economică de 4,1% faţă de acest an. În schimb, veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 227,3 miliarde de lei, reprezentând 30,4% din PIB, iar cheltuielile ajung la 248,2 miliarde de lei, cu o pondere de 33,2% din PIB.

Cheltuielile cu investiţiile vor fi anul viitor, conform bugetului, de 33,26 miliarde de lei, după ce, în 2015, au fost programate la 44,9 miliarde de lei. Cheltuielile de personal sunt programate la 57,6 miliarde de lei, în 2016, însemnând 7,72% din PIB, cu circa 5,5 miliarde de lei mai mari decât în acest an, potrivit sursei citate.

Jale la investiţii

Proiectul de buget pe anul 2016 prevede reduceri masive de cheltuieli de investiţii. Astfel, tăieri drastice sunt indicate la Ministerul Mediului - buget de 625 de milioane de lei, cu 71,2% mai puţin, la Ministerul Transporturilor - 7,7 miliarde de lei, cu 41,3% mai puţin, iar la Ministerul pentru Societatea Informaţională - 135 de milioane de lei, cu 71,3% mai puţin, potrivit Profit.ro. Justificarea fostului ministru al Finanţelor Eugen Teodorovici, cel care a realizat schiţa de buget, este că Transporturile nu fac investiţii şi că au dispărut fondurile europene.

De asemenea, mai sunt propuse tăieri la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei - care va avea 5,6 miliarde de lei, cu 22,3% mai puţin, dar şi la Ministerul Agriculturii - 20,7 miliarde de lei, cu 15,4% mai puţin, la Ministerul Fondurilor Europene - 3,1 miliarde de lei, cu 27,8% mai puţin şi la Ministerul Muncii - 33,7 miliarde de lei, cu 9,3% mai puţin.

Argumentele lui Teodorovici

Fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici, care a creionat bugetul pe anul 2016 pentru Guvernul Cioloş, a afirmat că ministerul Transporturilor a solicitat fonduri de 29 de miliarde de lei în bugetul pentru anul viitor, însă în acest an a cheltuit doar 20% din întreaga sumă pusă la dispoziţie. 

„Ministerul Transporturilor a cerut în bugetul pentru acest an circa 13 miliarde de lei, inclusiv sumele la rectificarea bugetară şi cele din fonduri europene, în timp ce execuţia reprezintă circa 20% până în prezent. Atunci cum pot să aloc eu sectorului de transporturi pentru 2016 sumele pe care le-au cerut, adică 29 miliarde de lei, în condiţiile în care nu se cheltuie?“, a menţionat Teodorovici, săptămâna trecută, la conferinţa de prezentare a bilanţului de mandat.

De asemenea, el a mai spus că banii publici pentru proiectele locale ar trebui alocaţi în funcţie de stadiul lucrărilor, astfel încât să nu fie blocate anumite sume pentru fiecare proiect, fără a fi cheltuite din cauza gestionării slabe, dar şi pentru a se evita împărţirea banilor în funcţie de culoarea politică a primarilor. Astfel, ar trebui să fie alocată o sumă într-un anumit fond, din care fiecare factură, odată ce este emisă, să poată fi plătită, pe principiu „primului venit, primului servit“.

Cine primeşte bani în plus

Bugete în creştere sunt consemnate, însă, la Ministerul Apărării – care ar primi 9,6 miliarde de lei, în creştere cu 30,2%, Ministerul de Interne  - 11,2 miliarde de lei (+11,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,7 miliarde de lei (+11,1%). De asemenea, Administraţia Prezidenţială va avea alocată suma de 54,3 milioane de lei (+34,4%), pentru Senat se dau 124 de milioane de lei (+12,2%), iar pentru Camera Deputaţilor sunt vizate 262,3 milioane de lei (+4,9%).

Sume suplimentare mai primesc şi SRI – 1,7 miliarde de lei (+15,4%) şi SIE – 263,1 milioane (+2,8%). În schimb, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale primeşte 262,2 milioane de lei, cu 39,9% mai puţin decât în acest an, în vreme ce Serviciul de Protecţie şi Pază are alocată suma de 156,3 milioane de lei, cu 7,4% mai puţin. 

Tras din condei

Pe de altă parte, proiectul de buget dă deja bătăi de cap Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Gelu Ştefan Diaconu, şeful Fiscului, a avizat proiectul de buget cu obiecţii, pe motiv că estimarea veniturilor nu ia în calcul măsurile de reducere a taxelor introduse deja în acest an şi continuate anul viitor. Potrivit Profit.ro, din cele 227,3 miliarde de lei constituite ca venituri pentru 2016, o sumă de 195 de miliarde de lei au fost puse în sarcina ANAF, însă Diaconu avertizează că veniturile ar fi supraestimate cu 5-7 miliarde de lei.

Ce se amână

Totodată, pentru a cârpi bugetul, s-a inclus prorogarea unor termene. Astfel, au fost amânate asigurarea a 6% din PIB pentru Educaţie, acordarea de cupoane sociale pentru educaţie timpurie şi acordarea sumei de 500 de euro la naşterea copilului.

În cazul în care România va depăşi ţinta de 3% din PIB pentru deficit, atunci Comisia Europeană declanşează automat procedura de deficit excesiv. Aceasta însemnă monitorizarea Bruxelles-ului şi un program de corecţie pentru revenirea sub acest plafon. Pentru 2016, România avea de îndeplinit o ţintă de 1% pentru deficitul structural, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de circa 1,3% din PIB.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite