Guvern: Transferul contribuţiilor sociale, agreat de patronate, nu şi de sindicate. Ministrul Muncii dă asigurări că salariile nu vor scădea

Executivul susţine că trecerea contribuţiilor exclusiv în sarcina angajaţilor este o „măsură bună” în opinia patronatelor, deşi acestea s-au pronunţat recent împotriva ei. Sindicatele avertizează că povara fiscalităţii va fi trecută pe umerii celor cu venituri nesalariale. Olguţa Vasilescu îi contrazice pe sindicalişti: netul veniturilor din activităţi independente va creşte cu 7,1%.

UPDATE, ora 13,00: În replică la poziţia sindicatelor, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a spus că, de fapt veniturile nesalariale ale angajaţilor vor creşte, nu vor scădea, şi că obligaţia patronilor de a nu scădea salariile nu va fi introdusă în Codul fiscal, pentru că aceştia au convenit cu Executivul să nu le scadă.

Ministrul a comentat o declaraţie a liderului sindical Bogdan Hossu, care avertizase că, dacă angajatorii nu cresc salariul brut, netul angajaţilor va scădea cu 16%.

„Dl Hossu, cum face de fiecare dată, a interpretat vorbele patronatelor. În momentul în care premierul a întrebat, cu subiect şi predicat, ca să nu mai fie niciun fel de discuţie, reprezentanţii patronatelor dacă au de gând să scadă salariile din mediul economic, toţi au spus: nici gând de aşa ceva. Cu atât mai mult cu cât prevederile noului Cod fiscal aduc foarte multe facilităţi mediului de afaceri”, a spus ministrul, precizând că salariile nu vor scădea, aşa cum nu vor fi diminuate nici veniturile din activităţi independente, care vor creşte cu 7,1%.

Întrebată dacă Guvernul va mai introduce în Codul fiscal o prevedere prin care patronii să fie obligaţi să nu scadă salariile nete, aşa cum spunea recent ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa, Olguţa Vasilescu a răspuns: „Nu mai avem de ce s-o introducem”.

Ştirea iniţială:

Discuţiile purtate marţi între reprezentanţi ai Guvernului şi cei ai marilor confederaţii sindicale şi patronale, care au participat la Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, nu au avut un rezultat clar în ceea ce priveşte transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului, în cea a angajattului, ci doar în privinţa creşterilor salariale.

Deşi premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, le-au spus celor din sindicate şi patronate că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat nu va avea un impact negativ asupra salariilor nici în sectorul public, nici în cel privat, sindicatele nu au fost de acord, cerând ca acestea să fie plătite în continuare de angajator.

„Patronatele au apreciat că este vorba despre o măsură foarte bună, sindicatele s-au pronunţat pentru păstrarea actualei legislaţii în ceea ce priveşte plata contribuţiilor pe salarii”, a informat Executivul.

Afirmaţia făcută de Executiv, potrivit căreia patronatele sunt de acord cu trecerea contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina angajaţilor este contrazisă de nenumăratele poziţii oficiale ale CNIPMMR şi a analiştilor financiari, care au arătat că aceste măsuri cresc fiscalitatea pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cresc birocraţia pentru angajator, prin încheierea de acte adiţionale la toate contractele individuale de muncă, majorându-se totodată şi cheltuielile administrative.

Peste 60% din persoanele ocupate, altele decât salariaţii, sunt expuse riscului de sărăcie

Pe de altă parte, sindicaliştii afiliaţi Blocului Naţional Sindical (BNS) au comunicat că, pe lângă cele aproximativ 5 miliarde lei pe care le pierde bugetul consolidat al statului, ceea ce va pune „în pericol investiţii, creşteri salariale anunţate, asigurarea în bune condiţii a serviciilor publice, politici şi reforme publice”, există un risc major ca mai mult de jumătate dintre angajaţii care obţin venituri de natură nesalarială să ajungţă în pragul sărăciei.

„Peste 60% din persoanele ocupate, altele decât salariaţii, sunt expuse riscului de sărăcie. Ultimii 6 ani de creştere economică susţinută, nu au adus aproape nici o schimbare pentru aceştia. Riscul de sărăcie şi excluziune socială se amplifică însă şi în cazul salariaţilor. Doar într-un singur an, în 2016, rata riscului de sărăcie în rândul salariaţilor a crescut cu 12%, fiind cea mai mare creştere la nivel european. Reducerea cotei unice la 10% limitează şi mai mult spaţiul fiscal pentru un tratament fiscal favorabil celor cu venituri reduse. În plină criză a forţei de muncă Guvernul este dispus să precarizeze poziţia populaţie ocupate, la nivel de drepturi, lăsându-i să-şi gestioneze pe cont propriu relaţia cu angajatorul”, susţin reprezentanţii BNS.

De exemplu, un salariat cu un câştig salarial brut de 700 de lei, cu un contract individual de muncă cu timp partial, fără alte venituri de la alte locuri de muncă, în condiţiile păstrării fiscalităţii actuale, ar primi un salariu net de 539 lei, după transferul contribuţiilor sociale, chiar şi după ajustarea corespunzătoare creşterii salariului minim (22,5%), salariatul va primi un salariu net cu 242 lei mai mic, adică 297 lei, în condiţiile în care plăteşte impozit pe salariu 0.

Salariul mediu net scade

Calculele BNS, care compară nivelul salariului mediu brut din 2018 cu şi fără transferul contribuţiilor de la angajator la an gajat, arată că salariul mediu net va scădea cu 24 lei, în  timp ce cheltuiala angajatorului se va diminua cu 47 lei, iar statul va colecta la bugetul consolidat cu 23 lei mai şpuţin pentru fiecare salariu mediu. Astfel, contribuţiile sociale datorate de angajat şi angajator cresc cu  173 lei, iar impozitul pe salarii datorat scade cu 196 lei.

 „Dacă ne referim însă la câştigul salarial mediu al salariaţilor din sectorul concurenţial, alţii decât cei plătiţi la nivelul salariului minim, efectul transferului înseamnă: câştigul salarial mediu net scade cu 96 lei, cheltuiala angajatorului scade cu 175 lei, veniturile colectate la bugetul consolidat scad cu 79 lei, respectiv: contribuţiile sociale datorate de angajat şi angajator cresc cu  167 lei, impozitul pe salarii datorat scade cu 246 lei”, a informat BNS.

Angajaţii pe drepturi de autor şi PFA ar putea fi nevoiţi să-şi facă singuri asigurarea medicală

Pe de altă parte, sindicaliştii avertizează că modificările permit anumitor categorii să beneficieze gratuit de servicii medicale: pensionarii, şomerii, asistaţii social, persoanele aflate în concediu medical sau de creştere copil, personalul monahal şi deţinuţii străini ce urmează a fi expulzaţi.

Pe termen lung, anumite categorii de angajaţi care nu primesc venituri salariale ar putea rămâne fără asigurări medicale.

„Persoanele ce obţin venituri din drepturi de autor nu mai plătesc contribuţii de asigurări de sănătate. Lucrătorii pe cont propriu (PFA) ce obţin venituri lunare din activităţi independente mai mici decât salariul minim brut şi nu au şi statut de salariat, nu mai sunt obligaţi la plata contribuţiei de asigurări de sănătate. Dincolo de tratamentul fiscal favorabil pe termen scurt, pe termen lung aceste persoane nu vor beneficia de asigurare medicală, decât în măsura în care decid să se asigure în mod voluntar”, susţin sindicaliştii.