Noul Cod Fiscal. Ce măsuri introduce şi ce spun experţii despre măsurile care lipsesc

Noul cod fiscal. Regimul fiscal se va schimba radical

Noul Cod Fiscal ar fi trebuit să cuprindă consolidarea fiscală la nivelul impozitului pe profit pentru ca firmele româneşti să nu mai desfăşoare tranzacţii artificiale nejustificate, a declarat Ionuţ Simion, country managing partner la compania de consultanţă fiscală PwC.

"Dintre cerinţele noastre, Codul Fiscal nu cuprinde consolidarea fiscală la nivelul impozitului pe profit.
Multe companii româneşti desfăşoară tranzacţii între ele. O astfel de consolidare ar fi eliminat posibilitatea de a mai face tranzacţii artificale nejustificate, pentru că agenţii economici nu ar mai fi avut niciun interes", a spus Simion.

Noul Cod Fiscal. Nici Codul de Procedură nu e complet

Ionuţ Simion este de părere că noul Cod de Procedură Fiscală ar fi trebuit să aibă un raport echilibrat între administraţie fiscală şi mediul de afaceri.

"Dacă în cazul Codului Fiscal, lucrurile au fost bine puse la punct, în ceea ce priveşte Codul de Procedură Fiscală lucrurile nu au stat chiar atât de bine, fiind cel puţin trei arii în care noi am solicitat să avem un dialog mai deschis, care să ducă la un raport echilibrat între administraţia fiscală şi mediul de afaceri", a subliniat Simion.

Noul Cod Fiscal. Zece ani de modificări succesive

Totuşi, Simion a salutat aprobarea celor două coduri, după zece ani de modificări succesive.

"Salut că după doi ani de negocieri intense a avut loc promulgarea Coului Fiscal şi cel de Procedură Fiscală.
După zece ani de zile de modificări succesive a legislaţiei era nevoie de aceste două instrumente care să reunească într-o manieră coerentă, integrată şi consistentă principalele modificări legislative care au avut loc de-a lungul timpului", a explicat Simion.

Noul Cod Fiscal. Se poate mai multă transparenţă?

Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane, AmCham, Ionuţ Simion susţine că membrii acesteia nu sunt satisfăcuţi de nivelul de transparenţă din domeniul fiscal.

"Această problemă a sustenabilităţii este o problemă a Executivului. Codul Fiscal a fost aprobat fără niciun fel de opoziţie.
Pe noi, mediul de afaceri, ne interesează ca aceste măsuri fiscale, reducerea TVA, eliminarea impozitului pe construcţii speciale, eliminarea supra-accizei să aibă stabilitate, respectiv să fie menţinute un orizont de timp suficient, astfel încât să dea posibilitatea obţinerii acelor rezultate economice scontate.
Ne interesează ca aceste măsuri să nu fie compensate prin introducerea unor impozite şi taxe noi, de exemplu impozitarea din domeniul exploatării de petrol şi gaze, care va avea loc până la finalul anului", a conchis Simion.

Noul Cod Fiscal. Principalele schimbări

Prezentăm, în continuare, cele mai importante măsuri de ordin fiscal ce urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

** Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016. Iniţial, propunerea era de scădere la 20%, dar ulterior s-a decis reducerea la 19%. Măsura va crea o gaură de 9 miliarde în bugetul public pe anul 2016. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că măsura se va aplica încă din acest an, însă momentul va fi stabilit după rectificarea bugetară din luna iulie.

** TVA de 5% la manuale, cărţi, ziare, evenimente sportive şi acces la muzee. În aceeaşi categorie mai intră şi accesul la castele, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale.
De asemenea, tot TVA de 5% se aplică şi pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 de metri pătraţi, a căror valoare nu depăşeşte suma de 450.000 de lei.

** Acciza suplimentară de 7 eurocenţi a fost eliminată. Măsura a fost introdusă de către Guvernul Ponta în luna aprilie 2014, fiind destinată construcţiei de autostrăzi. Premierul Victor Ponta a recunoscut recent că măsura nu a fost eficientă, deoarece banii nu au ajuns în infrastructură, ca urmare a blocării proiectelor. La momentul introducerii, măsura a dus la scumpirea carburanţilor cu 41 de bani, astfel că eliminarea sa ar trebui să ducă la ieftinirea acestora cu aceeaşi sumă.

** Scăderea accizelor la alcool şi băuturi alcoolice. De exemplu, pentru vinuri spumoase acciza va scădea cu 66%, iar pentru alcool etilic – cu 30%.

** Cresc taxele locale. Impozitul pe clădiri va fi stabilit în funcţie de destinaţia clădirii, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme.
Cota de impozit se va situa între 0,08% şi 0,2% pentru locuinţe şi între 0,2% şi 1,3% pentru clădirile nerezidenţiale.
Terenurile de sub clădiri vor fi şi ele impozitate, iar consiliile locale vor avea posibilitatea de a majora taxele locale cu până 50%, faţă de 20% cât este în prezent. Impozitele şi taxele locale se vor majora anual cu rata inflaţiei.

** Taxare inversă la construcţiile noi. Acesta este un sistem care permite statului să reducă evaziunea deoarece cumpărătorul va avea tot interesul să recupereze TVA de la vânzător pentru ca nu cumva statul să îl taxeze pe el. În acest fel se speră că nu se vor mai livra clădiri „la negru“.

** Creşte plafonul de la care pensiile vor fi impozitate. În acest moment, pensiile mai mari de 1.000 de lei sunt impozitate pe diferenţă. Noul Cod Fiscal prevede ca din 2016 suma luată în calcul pentru această scutire să crească anual cu 50 de lei, până la atingerea nivelului de 1.200 de lei.

** Deductibilitate mai mare la pensii private şi asigurări de sănătate. Plafoanele au fost majorate de la 250 de euro la 400 de euro pe an de fiecare persoană.
Facilitatea fiscală a fost extinsă şi pentru primele plătite individual, nu doar pentru cele susţinute de către angajator, astfel că deductibilităţile pentru asigurările private de sănătate pot ajunge la un nivel cumulat (angajat şi angajator) de 800 de euro pe an de persoană, potrivit Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

** CASS pentru câştigurile din investiţii. De la 1 ianuarie 2016, se impune plata de contribuţii de sănătate (CASS) pentru câştigurile din investiţii financiare (dobânzi la depozite, dividende sau câştiguri de pe bursă) chiar dacă persoanele care le obţin au şi venituri de tipul salariilor, pensiilor sau din activităţi independente. Pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni grave şi femeile însărcinate sunt exonerate de la plata acestora.

Noul Cod Fiscal. Măsuri ce vizează mediul de afaceri

** Impozit diferenţiat pentru microîntreprinderi. Firmele fără niciun angajat vor plăti un impozit de 3% din venit, plus o cotă trimestrială de 1.530 de lei. Cele cu un singur salariat vor cotiza la stat 3% din venituri, în vreme ce acelea care au minimum doi angajaţi vor plăti 1%.
 
** Taxa pe stâlp, eliminată. Taxa pe construcţii speciale a fost introdusă anul trecut de către Guvern şi consta în plata a 1,5% din valoarea activelor, iar autorităţile estimau că vor strânge la buget 500 de milioane de lei. Ulterior, au constatat că au strâns de trei ori mai mult. Pentru acest an, taxa fusese deja scăzută la 1% din active.
 
** Impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Iniţial, Executivul a propus eliminarea totală a acestuia, dar a fost reintrodus în Senat cu un procent de 5%. Măsura va duce la dezvoltarea pieţei de capital.
 
** Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Guvernul a decis anul trecut să scutească de impozit profitul reinvestit, măsura urmând să se aplice până la finele acestui an. Acum, măsura a fost prelungită fără termen.
 
Cota unică şi CAS nu mai scad
Reducerea cotei unice de la 16% la 14%, care urma să se aplice din 2019, a fost eliminată din proiectul Codul Fiscal votat miercuri, astfel că nu se va mai aplica, la fel ca şi reducerea contribuţiilor sociale, măsură ce urma să intre în vigoare din 2018.
 
Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan (PSD), a introdus amendamentul care elimină scăderea cotei unice, dar şi un alt amendament care scoate din Codul Fiscal prevederea de scădere a TVA la 18% din 1 ianuarie 2018.
 
Contactat de „Adevărul“, Viorel Ştefan justifică eliminările prin faptul că a dorit să acorde „stabilitate“ bugetului. „La capitolul introductiv am trecut un principiu de predictibilitate. Am trecut stabilitate în sensul că scăderea taxelor se poate face în orice moment, dar creşterea trebuie anunţată cu minimum şase luni înainte, adică în iulie pentru aplicarea în ianuarie a anului viitor. Astfel au fost scoase toate prevederile care anunţau reduceri de taxe, pentru că eu nu ştiu care va fi situaţia financiară în 2019, nu ştiu cine va fi la guvernare în 2019, care va fi decizia politică atunci. Aşa, orice guvernant poate lua această măsură de scădere a taxelor, numai la majorare am pus stavilă, să nu poată majora decât cu şase luni“, ne-a declarat Viorel Ştefan.
 
Iniţial, în varianta Guvernului, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) era prevăzută pentru anul 2017. Cotele trebuiau să scadă de la 10,5% la 7,5% la angajat din ianuarie 2017, de la aceeaşi dată fiind programată şi reducerea de la 15,8% la 13,5% a contribuţiilor la angajator. Ulterior, reducerea CAS a fost amânată pentru 1 ianuarie 2018, iar acum prevederea a fost eliminată în Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor. Acest amendament a fost propus de către grupul parlamentar PNL.