Guvernul se joacă cu salariile noastre: uite banii, nu sunt banii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa FOTO Mediafax
Premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa FOTO Mediafax

Primul an de guvernare al PSD a fost într-adevăr o „ţopăială fiscal-bugetară“, dacă ne uităm la toate măsurile care au fost fie luate, fie „discutate şi uitate“, fie modificate din temelii faţă de forma iniţială.

Guvernul PSD a câştigat mandatul cu o mişcare revoluţionară de imagine, prin care anunţa majorări colosale de salarii, mai ales pentru medici şi profesori, prin legea salarizării unitare. A trecut apoi, când s-a văzut la conducere, la majorarea salariilor parlamentarilor şi primarilor prin această lege, lăsându-i pe profesori şi pe medici să aştepte până la anul. Şi asta numai ca să vină ulterior cu ideea mutării contribuţiilor de la angajator la angajat, prin care vor fi anulate complet creşterile salariale promise. Şi, ca să facă faţă tuturor cheltuielilor nesăbuite la care s-a mai angajat, anunţă, pe lângă majorarea accizei la benzină, un nou bir: „taxa de solidaritate“, despre care spune însă că nu e o taxă nouă, ci doar „aceeaşi Mărie cu altă pălărie“.

Totul a pornit în campanie, când PSD le-a promis medicilor şi profesorilor că le va dubla salariile. Primele majorări urmau să intre în vigoare la data de 1 iulie 2017, pentru personalul militar şi poliţişti, urmând ca medicii să beneficieze de dublare de la 1 ianuarie 2018, iar profesorii de o creştere de 50%. Niciuna dintre aceste creşteri nu a avut loc, ci ar urma ca de la 1 ianuarie 2018 să crească salariile cu numai 25% atât pentru medici, cât şi pentru profesori.

Numai ei au profitat de lege

În schimb, pentru parlamentari, primari şi viceprimari, legea salarizării a intrat deja în vigoare. Ei au primit, începând cu 1 iulie, majorări semnificative. De la 5.000 de lei, salariile aleşilor au ajuns la 13.000 de lei, în timp ce şefii celor două Camere primesc câte 16.500 lei. Şi primarii, viceprimarii şi preşedinţii de consilii judeţene şi-au putut mări, de la această dată salariile, în funcţie de bugetele locale. Totodată, 1 iulie a adus salarii mai mari cu 15% pentru militari şi personalul contractual.

Toţi ceilalţi bugetari au rămas cu buza umflată, urmând să vadă la 1 ianuarie 2018 ce bani mai primesc.

Dar de fapt nu mai primesc

Cu toate acestea, s-ar putea ca niciun bugetar să nu mai primească vreo creştere salarială, de la 1 ianuarie, iar privaţii s-ar putea trezi chiar că le vor scădea lefurile.

Asta pentru că, ulterior, Guvernul a venit cu ideea mutării contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. În prezent un angajator plăteşte 22,75% din salariul brut al unui angajat către stat, bani pe care angajatul nu îi vede. Însă şi angajatul mai plăteşte separat contribuţii, de 16,5%. Acum Guvernul vrea să unească cele două tipuri de contribuţii sub o singură umbrelă, care va fi transferată la angajat, reducându-se procentul total de la 39% la 35%. Aceasta nu înseamnă, însă, o reducere de taxe, precum s-ar putea crede, ci doar un artificiu contabil prin care salariul brut nu mai este calculat ca salariul pe care îl ia în mână angajatul plus impozitul pe venit plus contribuţiile sale, ci salariul brut va însemna aceste trei variabile plus contribuţiile plătite în prezent de angajator. Altfel spus, salariul brut va însemna costul total al angajatorului, adică şi banii luaţi în mână de angajat, şi impozitul pe venit, şi contribuţiile angajatului şi contribuţiilor angajatorului.

Aici a câştigat PSD un capital de imagine imens: a promovat mutarea contribuţiilor de la angajat la angajator, în sumă de 22,75% drept creşteri salariale de 25%. În realitate, „creşte“ salariul brut actual cu cei 22,75%, pe care angajatorul oricum îi plăteşte, iar salariatul nu îi primeşte în mână, rămânând o creştere reală de numai 3%. Au recunoscut-o şi sindicaliştii. „Transferul de contribuţii către angajat va neutraliza majorările salariale. Practic, nu va fi nicio majorare“, spunea preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă. „Au recunoscut toţi membrii guvernului că, de fapt, tot acest transfer de taxe este ca să poată rezolva problema legii de salarizare a bugetarilor“, spunea şi preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Probleme vor apărea nu în cazul bugetarilor, ci al celor care lucrează la privat. Dacă angajatorii nu vor vrea să facă acest artificiu contabil, prin creşterea salariului brut cu 22,75%, angajaţii s-ar putea trezi cu tot atâţia bani mai puţin în buzunar.

Singura reducere de taxe pe care se pare că ar vrea să o aplice Guvernul este cea a micşorării impozitului pe venit, de la 16% la 10%, pentru a menţine totuşi costul angajatului la acelaşi nivel. Cu toate acestea, au mai trecut la „discutate şi uitate“ o altă măsură, care i-ar fi avantajat pe cei cu salarii mai mici, şi anume scutirea de impozit pe venit a celor cu venituri sub 2.000 de lei.

„Taxă de solidaritate“... cu statul fără bani

După ce a materializat într-adevăr o măsură, dar care nu era în programul de guvernare şi care era de fapt o taxă, adică reintroducerea supraaccizei la carburanţi, Guvernul a venit cu o nouă idee de bir, pe care o trecuse deja la „discutate şi uitate“: taxa de solidaritate, de 2% din fondul de salarii. Acesta va fi suportată de angajator, deci concluzia e că nu se mută toate contribuţiile, în cele din urmă.

„Nu este o taxă nouă“, explică Finanţele. Într-adevăr, acesta este de fapt o comasare şi o majorare a contribuţiilor la şomaj, la fondul de risc şi la fondul de salarii. Însă banii nu se vor mai duce către aceste direcţii, ci doar 0,2%, faţă de 0,25% în prezent, vor merge către fondul de salarii, iar restul de 1,8% vor merge către bugetul de stat. O nouă sursă de acoperire a găurii de la buget.

Cei 2% vor fi reţinuţi din masa salarială, de 34,2% din PIB în 2016, potrivit Eurostat (conţine şi contribuţiile plătite de angajator, adică o simulare ideală a calculului dat de mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat). Potrivit calculelor „Adevărul”, 5,2 miliarde de lei în plus vor merge la bugetul de stat şi la fondul de salarii prin această taxă, despre care Ministerul Finanţelor susţine că e veche, şi că doar va fi modificată.

Cu toate acestea, cei 2% se vor aplica şi ei la noul salariu brut, de după mutarea contribuţiilor, aşa că vor însemna o valoare brută mai mare a acestei contribuţii transformate, deci o taxare mai mare a salariaţilor. 

PSD nu mai respectă promisiunile electorale

Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, le-a transmis liderilor coaliţiei de guvernare că noua lege a pensiilor, cu toate că era prevăzută în programul de guvernare, nu mai poate fi adoptată anul acesta, întrucât ar dezechilibra bugetul. Cel care a făcut anunţatul ofical a fost însă Călin Popescu Tăriceanu, nu Liviu Dragnea, şi nici Olguţa Vasilescu. „Legea pensiilor este extrem de complicată, de stufoasă. Sunt milioane de dosare care trebuiesc analizate pentru a evalua impactul acestei legi. Este haos în sistem“, a spus liderul ALDE, cu toate că din primăvara lui 2012 PSD a fost mereu la guvernare, iar în anul de pauză în care au guvernat tehnocraţii, şefii deconcentratelor au rămas tot cei numiţi de PSD.

Întrebat daca se vor aplica majorările salariale de la 1 ianuarie, Călin Popescu-Tăriceanu a răspuns: „E o întrebare prea amplă“. În condiţiile îmn care bugetul e pe muchi de cuţit, e foarte probabil ca indexarea salariilor  şi a pensiilor promisă de PSD în campania electorală să fie amânată.

 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite