ANALIZĂ 2016, anul dolarului puternic. Ce efecte va avea aprecierea acestuia în România

Dolarul american este aşteptat să fie noua „vedetă“ a anului 2016 pe piaţa valutară, după ce Rezerva Federală - banca centrală a SUA - a majorat în data de 16 decembrie dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, la opt ani de la declanşarea crizei, marcând sfârşitul banilor ieftini. Anul 2015 a fost marcat de "criza francului".

Acest lucru va duce la aprecierea dolarului faţă de alte valute. Mai mult, banca centrală americană previzionează noi creşteri de dobândă anul viitor, ceea ce va antrena noi aprecieri în anul 2016, dar şi un flux de bani dinspre statele aflate în curs de dezvoltare spre SUA.

„În graficul cu puncte, majoritatea oficialilor cu drept de vot au fost de părere că la finalul anului 2016 rata dobânzii va fi egală cu 1,375%, valoare nemodificată faţă de şedinţa anterioară. Asta înseamnă că ne putem aştepta la încă trei sau patru majorări de 0,25% ale ratei Fed, pe parcursul anului 2016“, spune Cătălin Chivu, directorul executiv al TeleTrade.

Dolarul american s-a apreciat în jur de 12% în ultimele 12 luni, în timp ce toate celelate valute principale s-au depreciat în această perioadă, potrivit lui Baciu.

Euro mai slab

Pe de altă parte, moneda euro este aşteptată să se deprecieze anul viitor în faţa dolarului, deoarece Banca Centrală Europeană (BCE) ia măsuri opuse celei americane, aruncând în piaţă munţi de euro ieftini pentru a stimula creşterea economică. De altfel, Mario Draghi, preşedintele BCE, a precizat în nenumărate rânduri că instituţia este pregătită să facă „tot ce este nevoie“ pentru a aduce inflaţia la nivelul-ţintă de 2%.

Efectele întăririi dolarului: scumpirea telefoanelor, a cafelei şi a ciocolatei

O apreciere a dolarului va duce la scumpirea produselor tranzacţionate în mod tradiţional în dolari, precum petrolul sau gazele naturale. Pe de altă parte, sancţiunile asupra Iranului vor fi eliminate la finele acestui an, astfel că mari cantităţi de ţiţei vor invada din nou piaţa, ceea ce înseamnă că aprecierea dolarului nu va aduce neapărat scumpirea carburanţilor.

Alte mărfuri importate pe dolari – care ar putea avea influenţe asupra preţurilor, pe fondul întăririi dolarului – sunt gadgeturile electronice (telefoane mobile, tablete etc.), aduse din Asia, dar şi cafeaua, cacaua şi unele alimente aduse din afara Uniunii Europene.

Criza francului

Anul 2015 a debutat cu o lovitură magistrală dată de Banca Elveţiei, care a eliminat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro, astfel că moneda din „Ţara Cantoanelor“ s-a apreciat puternic în faţa celorlalte valute.

În această nebunie, francul elveţian se tranzacţiona pe piaţa interbancară şi la 6 lei pe unitate în fatidica zi de 15 ianuarie, pentru ca ulterior să se stabilizeze la un nivel cu circa 20% peste cel anterior.

„Probabil cel mai important eveniment al anului 2015 a avut loc pe 15 ianuarie, atunci când, printr-o mutare anticipată de foarte puţini analişti, banca centrală a Elveţiei a renunţat la pragul de 1,20 franci elveţieni (CHF) pentru un euro“, arată specialiştii companiei de brokeraj TeleTrade. „Ceea ce a urmat poate fi descris prin cuvinte de genul «şocant» sau «înspăimântător». Euro s-a depreciat în 15 minute cu peste 3.000 de puncte de bază în raport cu francul elveţian (30% – n.r.), mişcare nemaiîntâlnită în ultimii 30 de ani“, potrivit lui Vlad Baciu, analist TeleTrade.

Astfel, acţiunile companiilor elveţiene Rolex şi Glencore au pierdut din valoare circa 20-30% în acelaşi interval de timp. „O mişcare atât de amplă a pieţei ar putea fi întâlnită în câţiva ani şi nu într-un sfert de oră. Ulterior, s-a făcut public faptul că Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a pierdut în jur de 50 de miliarde de franci în urma acestui eveniment“, spune Baciu.

Primul efect: rate mai mari

Pe plan intern, primul efect a fost, însă, creşterea puternică a ratelor pentru românii care au credite în franci elveţieni. Situaţia a devenit chiar disperată, după ce francul, care se tranzacţiona la 1,8-2 lei pentru o unitate în perioada de boom a creditării din România (în intervalul 2006-2008), a ajuns la peste 4,1 lei în cursul oficial anunţat zilnic de către Banca Naţională a României (BNR). Astfel, ratele celor cu credite în franci practic s-au dublat numai din curs.

Mai multe grupuri de oameni disperaţi au demarat apeluri pe Facebook către autorităţi, astfel că în curând s-a ajuns la proteste. Acestea au fost direcţionate atât asupra băncilor – pe care protestatarii le-au acuzat că nu împart povara deprecierii francului cu clienţii, cât şi asupra faptului că i-ar fi indus în eroare la momentul contractării creditului, dar şi împotriva autorităţilor. BNR a fost acuzată că a permis crearea şi vânzarea acestor produse „toxice“, în timp ce Guvernul şi Parlamentul au fost presate pentru votarea unei legi a conversiei creditelor din franci în lei sau euro la cursul iniţial.

Nicio astfel de reglementare nu a trecut, deşi mai mulţi români au câştigat în Justiţie acest lucru după o serie de procese.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a venit cu o altă propunere: programul „Scade Rata“, care nu era decât programul anterior, botezat de presă „electorata“, reciclat. Acesta a fost, însă, bâlbâit de politicieni, care au venit cu mai multe variante, dar în final nu a fost adoptată niciuna.

Ulterior, dezbaterile publice pe această temă au fost înlocuite de dezbaterile privind noul Cod Fiscal, astfel că tema a fost oarecum îngropată.

Falimentul personal, jumătate de soluţie

Autorităţile au luat, însă, o jumătate de măsură: Parlamentul a legiferat insolvenţa persoanelor fizice, dar aceasta urma să fie aplicată abia de la sfârşitul lui 2015. Numai că, recent, Guvernul Cioloş a amânat cu încă un an aplicarea legii falimentului personal.

Legea prevede înfiinţarea mai multor instituţii. La nivel naţional trebuia formată o comisie naţională de insolvenţă, iar la nivel teritorial – o comisie teritorială de insolvenţă care se întruneşte cel puţin o dată pe lună. Comisia de insolvenţă centrală trebuia alcătuită din câte un reprezentant al ANPC, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului – Direcţia Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Comisiile de insolvenţă teritoriale, câte una în fiecare judeţ, urmează să fie alcătuite din reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerului Muncii, precum şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit legii, administratorul judiciar trebuie desemnat aleatoriu de Comisia de Insolvenţă, din rândul practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, avocaţilor sau notarilor publici, înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice.