„Ce vor ei versus ce vrem noi”. Mesajul mediului de afaceri către Guvern: Nu vrem taxe mai mici sau scutiri, ci stabilitate şi predictibilitate

„Ce vor ei versus ce vrem noi”. Mesajul mediului
de afaceri către Guvern: Nu vrem taxe mai mici sau scutiri, ci stabilitate şi
predictibilitate

Oamenii de afaceri din România susţin că anul 2017 a fost probabil unul dintre cele mai agitate din punct de vedere fiscal, dar spun că nu cer de la Guvernul taxe mai mici sau scutiri, ci stabilitate şi predictibilitate fără de care nu pot să se dezvolte.

Ştiri pe aceeaşi temă

În acest sens, mediul de afaceri trimite Guvernului o listă de cerinţe pe care le doreşte aplicate din acest an prin care speră ca cele mai multe din greşelile făcute în 2017 să fie reparate în 2018.

Lista a fost întocmită de Asociaţia oamenilor de Afaceri (AOAR) şi o redăm în continuare:

„Anul 2017 a fost probabil unul dintre cele mai agitate din punct de vedere fiscal. Am avut modificări ale Codului fiscal, Codului de procedura fiscală, am avut OG 23/2017, modificări care au fost introduse fără studii de fezabilitate sau consultări cu specialiştii din mediul de afaceri.

Au fost – precum OG 3/2017, OG 23/2017, OUG 79/2017, implementate în ciuda tuturor avizelor negative primite, fără ca guvernul să ţină în vreun fel cont de criticile pertinente venite din partea mediului de afaceri, inclusiv de la AOAR singur sau împreună cu colegii din Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Din fericire, unele din măsurile catastrofale adoptate de Guvern au putut fi corectate în Parlament. Ne referim la OG 23/2017 privind contul de TVA, cu privire la care ne menţinem opinia că dacă ar fi intrat în vigoare în forma adoptată de guvern ar fi dus la blocarea multor companii româneşti şi la costuri exagerate atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru ANAF.

Sperăm ca cele mai multe din greşelile făcute în 2017 să fie reparate în 2018, în special cele din OUG 79/2017:

  • Reintroducerea posibilităţii de a opta pentru plata impozitului pe profit, fără de care România este eliminată de pe harta investiţiilor noi;
  • Revizuirea limitelor de deductibilitate a dobânzilor, fără de care companiile care investesc sunt grav afectate.

Nu vrem însă să insistam acum şi aici în legătură cu ce s-a făcut în 2017.

Continuăm ce am început anul trecut, când am decis să trecem de la atitudinea reactivă la una proactivă: facem public Guvernului propuneri concrete ale AOAR cu privire la câteva măsuri de care mediul de afaceri – în special capitalul autohton, are nevoie pentru a se dezvolta, prospera, crea locuri de muncă bine plătite pentru români în România.

La fel ca şi în 2017, subliniem:

AOAR nu cere taxe mai mici sau scutiri.

Cerem stabilitate şi predictibilitate fără de care nu putem să ne dezvoltăm.

Cerem o aşezare corectă a taxelor, fără excepţii şi cerem servicii publice de calitate oferite de ANAF, cerem protecţie în faţa celor care nu înţeleg să respecte legea şi fac evaziune. Nu putem concura cu cei care fură TVA şi îşi plătesc la negru angajaţii!

Concret:

Impozitul pe profit şi consolidare fiscală pentru grupurile de firme româneşti 

Avem nevoie de consolidare fiscală în grupurile româneşti de companii pentru a putea avea condiţii egale cu investitorii străini care consolidează la ei acasă.

Asta ar da posibilitatea şi grupurilor cu capital românesc să îşi poată organiza mai bine finanţele. Depunerea declaraţiei de impozit pe profit consolidat pe grup, nu numai că permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede, dar:

  • Elimină nevoia pentru grupurile româneşti cu privire la întocmirea dosarului preţurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile româneşti şi, de asemenea, un cost semnificativ pentru ANAF de a verifica degeaba aceste dosare;
  • Ar permite ANAF să îşi folosească resursa (extrem de firavă) pentru a controla preţurile de transfer acolo unde există riscul real de erodare a bazei fiscale în România: plăţi externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau sunt cunoscute că aplică regimuri fiscale preferenţiale;
  • Cerem implementarea cât mai grabnică şi creşterea capacităţii administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei fiscale şi transferul profiturilor).

În plus, consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori! De ce să nu ne folosim avantajele?

Propunerea vizează tratarea nediscriminatorie a celor 5.000 de firme cu capital privat românesc faţă de cele cca 68.000 firme cu capital străin (care, legal îşi consolidează bilanţul la nivelul firmei “mamă”). 

Motivare: grupurile de companii cu capital autohton sunt obligate să întocmească dosare cu justificarea preţurilor de transfer intra grup, să întocmească bilanţul contabil consolidat pe grup, dar impozitarea profitului se face la nivelul fiecăreia cu companiile membre şi nu la nivel de grup.

În aceste condiţii, grupurile de companii cu capital românesc sunt obligate la cheltuieli administrative inutile, refuzându-li-se minimul avantaj al plăţii impozitului la nivelul realităţilor reflectate în bilanţul consolidat. 

TVA

Nu cerem reducerea în continuare a cotei de TVA.

Consumul creşte oricum precum Făt Frumos, nu considerăm că este o prioritate să avem şi stimuli fiscali pentru creşterea consumului – politicile prociclice sunt de dorit a fi evitate. Avem nevoie de bani pentru a investi în infrastructură, în educaţie, nu pentru a stimula consumul din import!

Solicităm Guvernului să:

  • accelereze implementarea sistemelor informatice de care face vorbire în programul de guvernare şi anume AMEF;
  • introducă sistemul electronic de facturare în B2B;
  • introducă cât mai grabnic SAF-T (Standard Audit File for Tax – model de raportare care permite controlul de la distanţă);
  • depună toate diligenţele pentru modificarea Directivei 112 privind TVA în sensul permiterii taxării inverse în B2B şi implementarea acestei opţiuni imediat ce este posibilă.

Numai prin informatizare, modernizare şi training pentru lucrătorii din ANAF poate fi combătută eficient frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează extrem de multe victime colaterale, măsuri care îngreunează intrarea în piaţă a antreprenorilor (datorită dificultăţii de obţinere a codurilor de TVA) dar generează şi scoaterea din piaţă a unor companii viabile, cu angajaţi, fără datorii, prin anularea codului TVA.

Remarcăm pozitiv că solicitarea noastră de anul trecut cu privire la eliminarea din Codul fiscal a nefericitei prevederi cu privire la evaluarea de către ANAF a “intenţiei şi capacităţii de a desfăşura operaţiuni taxabile” a fost luată în considerare de către Parlament.

Impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii

Anul trecut spuneam că impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv, stabil, că este un factor de competitivitate pentru România şi ceream să fie lăsat în pace.

Nu a fost să fie, cota de 16% a fost redusă la 10% pentru a compensa creşterea CAS şi CASS. Aşa cum deja s-a văzut, acest lucru a generat alte probleme: reducerea salariilor nete în IT, perturbarea serioasă a bugetelor multor oraşe şi comune. Nimic din toate aceste probleme nu ar fi existat dacă mutarea contribuţiilor la angajat s-ar fi făcut cu asigurarea neutralităţii măsurii.

Problema României o reprezintă însă contribuţiile sociale obligatorii, mult prea mari pentru contractele de muncă sau alte activităţi dependente şi semnificativ mai mici pentru alte tipuri de venituri. Discrepanţele au crescut în 2017 în loc să se reducă, ceea ce nu creează deloc premise pentru stabilitate şi predictibilitate a reglementărilor fiscale.

Numărul extrem de mic de salarii mari declarate se datorează atât contribuţiilor sociale mari, cât şi mascării salariilor sub alte forme de venit. Fenomenul se va accentua în perioada următoare ca urmare a modificărilor aduse prin OUG 79 atât regimului microîntreprinderilor cât şi prevederilor cu privire la CAS, CASS datorate de PFA/PFI.

Trebuie să ţinem cont că CAS şi CASS nu sunt impozite, sunt contribuţii care implică contraprestaţii, contribuţii ce se bazează pe solidaritate. Înţelegem că nu se pot stabili sume fixe pentru aceste asigurări datorită capacităţii de plată a angajaţilor cu salarii mici. De aceea, e nevoie ca baza de calcul a acestor contribuţii să fie plafonată.

Plafonarea (la un nivel cât mai jos cu putinţă!) este necesară nu numai pentru a stimula munca eficientă şi conformarea voluntară, dar este imperativ necesară pentru a reduce obligaţiile viitoare ale sistemului public de pensii şi a îi asigura supravieţuirea, mai ales că se apropie ieşirea la pensie a  “decreţeilor” (persoane născute în perioada 1967 – 1970).

Propunem următoarea soluţie:

  • Reintroduceţi plafonarea bazei de calcul a CAS şi CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte), la 3, maxim 4 salarii medii pe economie;
  • Păstraţi şi întăriţi sistemul de plată a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă;
  • Eliminaţi excepţiile. Excepţiile sunt privilegii ale unor cetăţeni pentru care trebuie să plătească ceilalţi cetăţeni! Acest lucru duce inclusiv la dezbinare, ori noi avem nevoie să întărim coeziunea acestei naţii!
  • Sarcina fiscală totală trebuie aşezată în funcţie de CÂT şi nu de CUM câştigăm. Obligaţiile fiscale trebuie să fie aceleaşi pentru toţi rezidenţii în România, indiferent de modul în care acestea sunt obţinute. Numai aşa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toţi.

Credit fiscal pentru creşe/grădiniţe

Trebuie să ne ocupăm de viitor încă de astăzi. Lumea se schimbă cu repeziciune iar şansele de adaptare la schimbare şi de succes sunt direct proporţionale cu nivelul de educaţie. Investiţia în educaţie este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai devreme. Sunt studii care arată cât de importantă este educaţia timpurie, în primii 5 ani de viaţă ai copilului.

În programul de Guvernare aveţi prevăzut a fi realizate 2.500 de creşe. Haideţi să facem o parte dintre ele împreună, în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele!

Nu trebuie să reinventăm roata, avem soluţia în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar să o extindem: creditul fiscal.

Facem creşe la poarta fabricii, a clădirilor de birouri, angajatorul plăteşte şi îşi scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată.

O asemenea măsură ar fi nu numai o investiţie în viitor, prin educaţie, dar şi în prezent. Ar asigura familiilor tinere, educate, ce îşi doresc o carieră profesională confortul de a da naştere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei. Creşterea natalităţii nu poate fi asigurată doar prin stimulente materiale, trebuie asigurat confort şi încredere familiilor tinere pentru a nu amâna decizia.

Acestea sunt doar câteva din măsurile ce pot ajuta companiile româneşti să se dezvolte, să genereze prosperitate prin muncă, prin investiţii.

Cerem guvernului nostru să înceapă un dialog sincer, constructiv, profesionist, cu reprezentanţii investitorilor în România. Soluţii sunt, le putem discuta, agrea şi implementa. Vom avea cu toţii de câştigat!

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) doreşte în continuare să fie un partener activ într-un dialog continuu şi profesionist cu Guvernul României.

Mediul de afaceri a fost obligat în 2017 să se acomodeze cu mai multe măsuri anunţate (nepregătite) şi apoi retrase ca şi măsuri controversate OUG 23 şi 79 (neaprobate încă în Parlament).

În aceste condiţii, AOAR afirmă public că noul Guvern trebuie să asigure obligatoriu o stabilitate decizională şi o predictibilitate a viitoarelor reglementări ce urmează fi adoptate. 

FAŢĂ DE TEMELE DE DISCUŢII LANSATE DEJA PUBLIC, AOAR ÎŞI EXPRIMĂ, ŞI SUSŢINE ARGUMENTAT, URMĂTOARELE POZIŢII:

  1. Susţinem menţinerea impozitării prin aplicarea unei cote unice.

Mediul de afaceri susţine cota unică.

Este confirmat de realitatea economică faptul că sistemul de impozitare prin aplicarea cotei unice a susţinut dezvoltarea mediului de afaceri şi a stimulat investiţiile, inclusiv cele străine directe. Considerăm că modificarea acestuia nu este oportună, în special în condiţiile echilibrelor bugetare precare. În mod evident, orice modificare a sistemului de impozitare creşte costul de administrare, fără nicio estimare cu privire la venituri.

  1. Cerem Guvernului să-şi respecte promisiunea de a nu mai introduce în 2018 noi taxe şi impozite. 

NU suntem de acord cu taxa de mediu de 1% pe care Ministerul Mediului doreşte să o impună tuturor investitorilor (publici şi privaţi) pentru se plăti (prin proceduri neclare) viitoare studii de impact asupra mediului. 

Motivare: Ministerul Mediului trebuie să stabilească prin Lege condiţiile de mediu, antreprenorii urmând a comanda studii de impact cu privire la protecţia mediului. Studiile realizate de companii agreate transparent (criterii) de Ministerul Mediului vor justifica eliberarea în termen legal a autorizaţiei de mediu. 

  1. Susţinem creşterea autonomiei financiare a administraţiilor locale, dar NU susţinem finanţarea cheltuielilor excesive (salarii care au crescut cu 100% în 2017 ), în dauna finanţării (cotă parte) a unor proiecte de dezvoltare locală care să ajute antreprenorii locali şi cetăţenii prin crearea de noi locuri de muncă. 

Motivare: administraţia locală poate susţine mediul de afaceri prin: 

  • terenuri concesionate;
  • facilitarea accesului la utilităţi; 
  • eliberararea de avize legale; 
  • scutiri de taxe şi impozite locale;
  • asigurarea/pregătirea forţei de muncă; 

Finanţarea (echilibrarea) de la bugetul de stat a bugetelor locale trebuie să fie făcută funcţie de eforturile locale de susţinere/stimulare a mediului de afaceri local, în condiţii de maximă transparenţă. 

  1. Fondul Suveran de Investiţii a fost o măsură propusă de AOAR încă din 2007, după modelul Franţei (în 2018, în Franţa, va fi promovat al treilea Fond Suveran/Finanţare suplimentară).

Actualul proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară îl apreciem ca fiind neclar. Nu există criterii şi garanţia atingerii unor obiective stabilite, pe bază de studii, ca politici publice acceptate de mediul de afaceri şi societate. 

Motivare: proiectul FSDI nu a fost supus în mod transparent şi efectiv dezbaterii publice înaintea promovării legii în Parlament. 

Prevederile textului proiectului de lege aflat în dezbatere parlamentară implică exceptări de la Legea 31 şi a OUG 109 (conducere corporatistă) fără minimă justificare.

AOAR a formulat constant în ultimii ani propuneri concrete de îmbunătăţire a condiţiilor de desfăşurare a afacerilor companiilor cu capital autohton. 

  1. AOAR cere Guvernului să acorde prioritate politicii şi planurilor de acţiune vizând sectorul de inovare din România 

Inovarea este pilonul de creştere durabilă a PIB-ului României, este soluţia de valorificare a competenţelor umane de care dispune România.

Inovarea nu poate pătrunde de pe piaţa internă. 

Motivare : Datele statistice arată că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană, referitor la cheltuielile R&D, 0,4% PIB faţă de nivelul mediu de 3% asumat de CE ca obiectiv pentru 2020. 

România şi-a fixat un obiectiv de a aloca 2% PIB (1% public şi 1% privat), până în 2020.

OUG 79/2017 descurajează salarizarea cercetătorilor, anulând scutirea de la impozitarea veniturilor.

De cca 4 ani, Ministerul Finanţelor/ANAF alături de Ministerul Cercetării şi Educaţiei nu au reuşit să verifice sensul unor termeni utilizaţi în diverse acte normative (Ordin 3822/2015, OG 57/2002, OMF 1802/2014, Ordin 1840/906/2016).

  1. AOAR cere Guvernului să acorde prioritate absorbţiei şi alocării accelerate a fondurilor europene, în special prin instrumente financiare

Instrumentele financiare vizează cu precădere finanţarea IMM–urilor, astfel că este necesară stabilirea unor mecanisme simple şi funcţionale. Recomandarea AOAR este utilizarea unui produs financiar care să corespundă caracteristicilor naţionale specifice în concordanţă cu obiectivele specifice POCU şi POR.

AOAR solicită o mai mare transparenţă şi vizibilitate asupra etapelor de lansare de cereri de finanţare şi mai ales a duratei proceselor de evaluare a aplicaţiilor.

Este esenţială publicarea întregului calendar de contractare al finanţărilor până la sfârşitul perioadei actuale de programare. Mai mult, este esenţial ca acesta să fie şi respectat, pentru a evita situaţia frecventă în care companiile aplicante renunţă la sprijinul financiar din cauza întârzierilor excesive”.

citeste totul despre: