Teatrul Naţional din Bratislava, în turneu la Bucureşti

Comunitatea slovacă din Bucureşti şi publicul amator au avut posibilitatea să vadă la Teatrul Naţional din Capitală, unde a fost invitat spectacolul „Nevasta păstorului”, în interpretarea Teatrului Naţional Slovac din Bratislava.

Semnificativă pentru cultura slovacă piesa ca şi autorul ei Ivan Stoloda, un clasic al dramaturgiei din această ţară, este o frumoasă dar dură poveste de dragoste cu aer ancestral imaginată pentru a pune în valoarea asprimea lumii munţilor dintr-o civilizaţie pastorală cu valorile ei morale,de la care şi noi românii ne revendicăm. Ea are însă, mai ales prin montarea la care ne referim, valenţe de universalitate vorbind despre destinul unor oameni prinşi în capcana unor decizii imposibile având la mijloc femeia sfâşiată între două iubiri şi datoria de mamă, dar şi tema răscumpărării unui trecut pentru care banii nu sunt de-ajuns. Deşi drama are un pronunţat fundal social povestind despre boieri hrăpăreţi şi ciobani oropsiţi, despre goana după aur în America tuturor făgăduienţelor, Nevasta păstorului are de fapt structura unei tragedii antice despre destin şi hybris; nimeni nu e de vină pentru cele întâmplate decât destinul, femeia care suferă drama păcătuieşte ca şi Oedip sau Clitenestra mânată de soarta rea care face ca soţul pe care-l părăseşte plecat fiind şi declarat mort să revină găsind-o cu altul. Acest nucleu dramatic e intuit inspirat  şi exploatat de regia semnată de Roman Polák, un important om de teatru slovac, care a găsit mijloacele pentru a transpune piesa clasică într-un spectacol modern, auster şi emoţionant în acelaşi timp.

Cadrul scenografic creat de Pavel Borák, dar şi costumele semnate de Peter Čaneckȳ sunt acelea care produc primele efecte în acest sens prin geometria riguroasă a spaţiului (o platformă în pantă în fundal şi două uşi laterale glisând pe verticală ca două ghilotine), dar şi prin cromatica studiată în alb şi negru cu o pată de culoare sângerie când e vorba de obţiunea sinucigasă a Evei. Actorii poartă costume moderne îmbogăţite la nevoie de pelerine largi şi şaluri şi tot în spirit contemporan în spectacol e introdus un mic ecran în care irumpe o realitate de contextcontrastantă, imagini cu peisaje, copii,scene de petrecere şi chipul unui profet, o icoană de inspiraţie bibilcă. Vizual deci, spectacolul respiră austeritate, având în acelaşi timp supleţe în redarea dinamicii actiunii şi a relaţiilor dintre personaje. Confruntările sunt sobre, tensiunea e intrinsecă tonul fiind al unei tragedii baladeşti în care peste Sofocle şi Euripide adie aripa lui Horaţiu. Poezia e însă a locului şi sunt multe pasaje evocatoare în text şi spectacol care au marca apartenenţei la o lume anume. Sunt şi soluţii regizorale surprinzătoare, mai încifrate precum dârele de cretă cu care actorii marchează anumite momente, sau puternic teatrale precum sinuciderea femeii care se frânge la propriu peste unul din opritoarele din decor într-un ultim elan de căţărare. De fapt, ingenioasa soluţie scenografică cu acel panou vertical marcat de aceste elemente la care se apelează pentru a sugera ascensiunea simbolică, a acestei golgote a suferinţei femeii, dar şi la propriu drumurile pe munte ale ciobanilor e o reuşită în sine.

Interpreţii sunt, de asemenea, o revelaţie. Începând cu decana de vârstă a teatrului Maria Královičova (n.1927), într-o strălucită apariţie episodică şi continuând cu protagonistii: Diana Mórova, Eva, un temperament dramatic puternic într-o siluetă fragilă şi elegantă, Alexander Bárta , Miso, diferenţiind inteligent dragostea lui simplă şi umilă pentru Eva de aceea a orgoliosului soţ dispărut mai violent şi răzbunător după ce a căzut sub puterea banilor. Acestuia din urmă actorul Ján Kolenik îi conferă autoritate prin tonuri aspre şi o anume brutalitate a mişcărilor. Kamila Magalova, Dušan Taragel, Stefan Bučko şi Dušan Jamrich în rolul bătrânului păstor, un fel de Tirezias al satului, completează distribuţia bine aleasă şi condusă de acelaşi Roman Polak care este şi directorul Teatrului Naţional din Bratislava. Prezenţa acestui important teatru european la Bucureşti poate fi consemnată ca un eveniment de bun augur pentru o colaborare viitoare cu TNB unde s-a aflat acum în turneu. Ea prefaţează în plan cultural apropiata vizită la Bucureşti a preşedintelui Republicii Slovace ţară ce deţine până la sfîrşitul anului preşedenţia Consiliului Uniunii Europene.