Fals jurnal de ieri şi de azi: ,,Assassinés’’

La rubrica specializată,  ,,Carte, spectacole, expoziţii, evenimente culturale’’ a  Telejurnalului TF2 de miercuri (24 aprilie  2013),  a fost prezentată şi o recentă apariţie din domeniul politic, sociologic, filozofic, o lucrare cu titlul reprodus la începutul însemnărilor de faţă, datorată domnului Jean-Christophe Buisson ,,44 ans, le rédacteur en chef culture du Figaro Magazine’’.

Autorul a mai publicat, până azi, ,,Héros trahi par les Alliés: le général Mihailovič, 1893-1946’’, Perrin, 1999; coll.,,Tempus’’, 2011 – Prix Henri de Régnier de L’Académie française et Prix Auguste Gérard de l’Académie des sciences morales et politiques, ,,Le Goût de Belgrade’’, Mercure de France, 2001, ,,Il s’appelait Vlassov’’, JC Lattè, 2004, ,,Le Roman de Belgrade’’, édition du Rocher, 2010; repris chez Perrin sous le titre ,,Histoire de Belgrade’’, coll. ,,Tempus’’, 2013.

Domnul Jean-Christophe Buisson se ocupă, din trecut, ca să zic aşa, de  César, Henri III, Robespierre, Lincoln, Maximilien de Habsbourg, Alexandre II, Sissi, apoi, de François-Ferdinand d’Autriche, Nicolas II, Dollfuss, Lumumba, Ngô Dinh Diêm, Sadate, Indira Gandhi şi... Ceauşescu.

 ,,Personajului’’ român, cu care se încheie noua apariţie editorială la Perrin – casă prestigioasă -, îi sunt consacrate, sub titlul ,,Nicolae et Elena Ceauşescu, – Tîrgovişte (Roumanie), 25  décembrie 1989 – Une Exécution peu ordinaire’’ – spaţiul dintre paginile 339-355, redactate prin consultarea unei bibliografii cunoscute, de ieri şi de azi, din care nu  lipsesc Ion Mihai Pacepa sau Radu Portocală, dar nici Lucian Boia, Adrian Cioroianu, Alexandru Paleologu, Traian Sandu (?) sau Petre Roman.

O bibliografie sigur la îndemâna, la prima mână, mai mult cu valoare foiletonistă, însă nu poate fi ignorată şansa de circulaţie a cărţii în diverse medii, subiectul, în ceeace ne priveşte rămânând totuşi, ca şi în cercetările jurnalistice sau livreşti mai serioase, într-un final ,,suspendu’’.

Făcând trimiterea la circulaţia cărţii, uşor de imaginat, nu putem trece cu vederea nefericita apropiere, desigur şi nedorită, pentru noi şi în ce ne priveşte, de calitatea de Brand (Assassinés).

Oricum suntem depozitarii, în veacul XX european, ai unei ,,împrejurări’’ care îşi revendică trei prim miniştrii, I.Ghe.Duca, Armand Călinescu şi Nicolae Iorga şi doi şefi de stat, al căror sfârşit se află, într-un fel sau altul, sub un semn al întrebării privind lumea politică românească începând cu ministeriatul lui Duca şi terminând cu execuţia de la Târgovişte.

Mă gândesc la datoria imperioasă azi, când avem nevoie de ,,o faţă’’ mai demnă, capabilă să ne reprezinte şi cu demnitate, mă gândesc zic, la datoria istoricilor noştri – şi nu putem să nu regretăm, iar, intrarea în nefiinţă a academicianului Florin Constantiniu -, de a se apleca stăruitor, cu mijloacele ştiinţei asupra subiectului spre a ne oferi, şi nouă şi cercetătorilor străini, informaţia de specialitate, meditaţia superioară tentaţiei foiletonistice sau manipulatoare politicianist, explicaţia riguroasă, datele, cât este posibil azi, necesare unor studii temeinice de istorie şi sociologie politică.

Autoritatea istoricului Prof.univ.dr. Ioan Scurtu în domeniu, experienţa lui, virtuţile cărţilor lui, ne trimit toate la ce s-ar dori, şi cum se observă, nu numai din partea societăţii româneşti.

O grijă mai mare a istoriografiei noastre, în special politice, o subliniere a rolului societăţii, al statului nostru în acest demers, ar fi nu numai binevenite ci şi datorii de onoare şi de conştiinţă.

Lucrarea domnului Jean-Christophe Buisson nu ne poate lăsa indiferenţi!