Clipuri cu români

Mici decupaje din viaţă, dialoguri, situaţii şi anecdote populate de figuri comune, caractere ale României post-aderare. După succesul volumelor de eseuri şi publicistică „Adio, adio, patria mea, cu î din i cu â din a” (2003), „Românii e deştepţi” (2004) şi „DEX-ul şi  sexul” (2005), Radu Pavel Gheo revine în proză cu 50 de povestiri cu români în post-tranziţie.

 În schiţa „O scrisoare de la Muselenii de Sus”, un director de şcoală generală îi scrie Procurorului General aducîndu-i la cunoştinţă diverse acte de „defăimare şi învrăjbire religioasă":

„1. Cetăţeanul Remus Codrescu, profesor de limba şi literatura română, a afirmat în public, în cancelaria şcolii, în mod repetat şi sistematic, precum că se delectează citind «Anticristul» sau «Antihristul» de filozoful Friedrich Nietzsche şi le-a şocat pe doamnele profesoare declarînd că acest filozof spune că Dumnezeu e mort şi că dl. profesor este de întru totul de acord cu el. O asemenea atitudine faţă de Dumnezeu nu poate fi tolerată, cu atît mai mult că ea vine de la un cadru profesoral, care modelează minţile tinere ale neamului nostru.

2. Cetăţeanul Ştefan Stănilă, zis Fane, tîmplar în localitate, care în repetate rînduri în timp ce se afla în incinta şcolii pentru a face anumite reparaţii specifice, a înjurat cu voce tare, jignind simbolurile religioase ale credinţei noastre, el spunînd de mai multe ori (vă rog să mă scuzaţi): «Futu-i Dumnezeii mă-sii!», «Futu-i Cristoşii mă-sii!» şi «Futu-i Paştele mă-sii!», ultima înjurătură fiind folosită mai des decît celelalte, iar Ştefan Stănilă fiind auzit de elevi din şcoală...

 5. Cetăţeanul Ică Stan, şomer din localitate, pe care l-am auzit la birt, în timp ce se afla sub influenţa alcoolului, că, citez, «raiul e între picioarele Marianei», am încheiat citatul, Mariana fiind concubina acestui cetăţean. Tot el a fost auzit discutînd cu un tînăr cetăţean din localitate, al cărui nume n-a fost reţinut, iar acel cetăţean a spus despre prietena lui cu care voia să se însoare că este un înger, la care cetăţeanul Ică Stan a spus că, citez «pe dracu' înger, că s-a culcat şi cu ăla, şi cu ăla, şi cu ăla» drept pentru care cei doi s-au luat la bătaie, iar nunta nu a mai avut loc...”

Opiniile românului de rînd

„Clipurile” lui Radu Pavel Gheo sînt mici decupaje din viaţă, dialoguri, situaţii şi anecdote populate de figuri comune, caractere ale lumii post-aderării: ţărani, orăşeni de cartier, funcţionari, pensionari, „căpşunari” şi politicieni. Schiţele n-au propriu-zis intrigă, pornesc, cel mai adesea, de la situaţii cît se poate de comune, dar care implică, aproape de fiecare dată, o confruntare socială, morală, de statut, de rasă sau naţionalitate.

Aceste puneri în scenă care surprind cu simpatie pitorescul „popular” vorbesc, în fond, despre prejudecăţile, fobiile, neseriozitatea şi suficienţa românului de rînd. Personajele lui Radu Pavel Gheo rostesc toate clişeele prezentului şi dau măsura mentalităţii omului comun, precum şi a tarelor societăţii româneşti din post-tranziţie.

Şmecheria, superficialitatea şi prostia, ignoranţa şi incompetenţa, mitocănia, ipocrizia şi falsul patriotism, rasismul şi şovinismul, mercantilismul, nepotismul, predispoziţia la şpagă şi hoţia, acestea sînt subiectele acestor „50 de clipuri vesele şi triste” ce ilustrează, deopotrivă amuzant şi amar, comedia umană românească în post-aderare. Deşi inegal, volumul de povestiri „Numele mierlei” rămîne o carte agreabilă, scrisă bine, din care fiecare are ce alege.

Info

Numele mierlei. 50 de clipuri vesele şi triste  de Radu Pavel Gheo
Editura Polirom,
Iaşi, 2008.