Ion Andreescu, marele absent

„Femei în parc“, de Ion Andreescu, pictură adjudecată cu 130.000 de euro în 2011

Grigorescu şi Tonitza vor domina piaţa de artă românească pe termen lung, profitând de absenţa lui Andreescu şi a lui Brauner.

Nouă generaţii de artişti se confruntă în licitaţiile din România. Cumpărătorii fac, aproape involuntar, o operă de reconstrucţie istorică a picturii româneşti, mişcând punctul de maxim interes al pieţei de la Aman, reprezentatul anilor 1860, la Grigorescu, care şi-a atins un maximum artistic în anii 1880, trecând repede peste generaţia 1900 şi ajungând la Tonitza şi la picturile lui din anii '20.

Cât priveşte anii 1900, ei rămân în sarcina lui Luchian, pictor fragil şi cu multe lucrări în pastel, mai puţin apreciate de cumpărătorii români. Ion Andreescu, care ar fi putut domina primul deceniu al secolului XX, a murit la 32 de ani şi a lăsat foarte puţine lucrări.

Întâmplător sau nu, apariţia picturii laice şi a picturii de şevalet în România a coincis cu constituirea Principatelor Unite. Născut în 1831, Theodor Aman a fost reprezentantul cel mai important al primei generaţii de pictori români. Recordul său personal a rămas neschimbat din 2007 şi se ridică la doar 37.000 de euro, dar lucrări semnate de Aman se regăsesc în multe dintre colecţiile constituite după 1990.

Supremaţia picturii antebelice

Anii 2000, constituirea unui sistem de case de licitaţii şi creşterea pieţei spre valori de peste 50.000 de euro au mutat centrul de interes pe generaţia lui Nicolae Grigorescu. Autorul „Atacului de la Smârdan", una dintre cele mai elaborate picturi româneşti, a fost actorul unor creşteri spectaculoase în 2010 şi 2011, stabilind numeroase recorduri şi având anul trecut o cifră de afaceri de peste 2,5 milioane de euro.

Picturile sale sunt datate între 1867 şi 1907, dar cea mai importantă perioadă este cea de după Războiul de Independenţă. Recordul personal este de 270.000 de euro, stabilit în aprilie 2011 pentru un portret peisajat.

Ştefan Luchian este liderul generaţiei artistice de la începutul secolului XX. Cu 46 de opere vândute în licitaţii, el nu a reuşit totuşi niciun an în care să domine piaţa. Recordul personal este de 155.000 de euro, stabilit cu un an în urmă pentru o natură moartă. Alte două naturi moarte şi un portret au trecut de 100.000 de euro. Din generaţia sa, pictorul care avea potenţialul de a echilibra dominaţia lui Grigorescu era Ion Andreescu.

Catalogat de Pavel Şuşară, preşedintele asociaţiei evaluatorilor de artă, drept un pictor abisal, capabil chiar să concureze pentru titulatura de „pictor naţional", Andreescu a lăsat prea puţine opere, majoritatea fiind captive muzeal. Doar şapte lucrări ale sale au apărut pe piaţă în 15 ani, dar ele au avut rezultate notabile, două obţinând preţuri de peste 100.000 de euro în ciuda dimensiunilor foarte mici.

O vânzare extrem de importantă a fost şi „Cap de ţărăncuţă cu tulpan galben", 44.000 de euro în 1999, pe vremea când 50.000 de euro părea o barieră de netrecut. Recordul personal este de 135.000 de euro, obţinut pentru o natură moartă.

Secolul de după Tonitza

În absenţa (relativă) a generaţiei 1900, piaţa este polarizată între Grigorescu şi Nicolae Tonitza. Doar cei doi îşi găsesc locul în top 10 picturi româneşti, iar competiţia e spectaculoasă. Tonitza şi-a atins vârful artistic după 1920 şi domină, cu un nud de 270.000 de euro, vânzările de la Bucureşti.

Un alt pictor (aproape) absent este Brauner, tranzacţionat cu precădere în Franţa. În lipsa lui, generaţia 1940 îl are în ţară ca reprezentant pe Pallady. Ambii au acelaşi record personal: 75.000 de euro.

Anii '60 sunt reprezentaţi de Ion Ţuculescu, cu două peisaje vândute cu 100, respectiv 105 mii de euro. Din anii '80, publicul cumpărător de artă l-a desemnat câştigător pe Corneliu Baba, cel mai bun preţ fiind de 40.000 de euro pentru un autoportret. Pentru generaţiile următoare, acelaşi „gust al pieţei" i-a desemnat câştigători pe Horia Bernea şi Ştefan Câlţia cu 15, respectiv 16 mii de euro recorduri personale.

270 de euro/cmp este recordul de preţ stabilit de un tablou floral al lui Ion Andreescu.

Agenda investiţiilor: Ce mai face vărul Adolf?

Un desen în cărbune de Schweitzer-Cumpăna, intitulat „Vărul meu Adolf", se plimbă între casele de licitaţii şi continuă cu perseverenţă să îşi caute un cumpărător. După mai multe încercări nereuşite, săptămâna viitoare desenul va fi prezent în licitaţia de la Goldart, cu o evaluare de doar 200 de euro. Piesa de rezistenţă a licitaţiei este o compoziţie tradiţionalistă, semnată de Ion Theodorescu Sion, evaluată la 15.000-18.000 de euro. Alte lucrări importante, dar cu preţ de deschidere sub 10.000 de euro, sunt realizate de Constantin Artachino, Samuel Mutzner, Jean Steriadi, Adam Bălţatu, Schweitzer-Cumpăna (pictura în ulei „Brodeuză"), Mircea Ciobanu şi Ion Mirea. Dintre lucrările cu preţuri mai mici merită remarcate un „Vas cu flori" (foto) de Corneliu Baba, lucrare de tinereţe evaluată la 4-5.000 de euro; alegoria „Suzana şi bătrânul" de Ovidiu Oprea (5-700 de euro) şi „Ţărăncuţe lucrând" de Gore Mircescu (1.200-1.500 de euro).

Artişti şi cote: Yor, 3 recorduri în 10 luni

Creditat în 2010 cu un randament anual mediu de aproape 23%, Petre Iorgulescu-Yor şi-a doborât, anul trecut, de două ori recordul. „Case în Bretania" s-a vândut la Artmark, în iunie, cu 10.000 de euro, după ce intrase în licitaţie cu o estimare de 4.500. În septembrie, tot la Artmark, lucrarea „Natură statică cu ştergar albastru" a fost adjudecată la 11.000 de euro. Propus cumpărătorilor încă din primele licitaţii ale lui 2012, artistul şi-a început anul cu un nou record: vânzarea tabloului „Mare la Balcic" (foto) la preţul de 11.500 de euro. Pentru această lucrare s-a depus deja o cerere de includere în patrimoniul naţional unde Yor mai este deja prezent cu alte 15 tablouri.

Top vânzări la licitaţii: Cele mai bune vânzări, primul trimestru 2012

1. Nicolae Tonitza „Trei fraţi"/ „Copiii pictorului" (foto), 170.000 de euro

2. Nicolae Tonitza „Nud cu spatele", 77.500 de euro

3. Victor Brauner „Portret pentru mai târziu"(„Poetul Ion Minulescu"), 75.000 de euro

4-5. Nicolae Grigorescu „Flori de măr", 55.000 de euro

4-5. Nicolae Tonitza „Îndurerata" (ciclul „Orfanii"), 55.000 de euro

6. Nicolae Grigorescu „Care cu boi la asfinţit", 52.500 de euro

7. Max Herman Maxy „Construcţie umană", 44.000 de euro

8-9. Francisc Şirato „Piaţă în Balcic", 38.000 de euro

8-9. Gheorghe Petraşcu „Bujori", 38.000 de euro

10. Gheorghe Petraşcu „Marea la Techirghiol", 35.000 de euro