Etichetele nu ne spun ce mâncăm

Tot mai mulţi moldoveni depun petiţii la Protecţia Consumatorilor

Unele alimente de pe rafturile magazinelor nu conţin nicio informaţie despre valoarea nutritivă a acestora, ingredientele sau aditivii utilizaţi la fabricarea produsului. Mai grav este că nici autorităţile nu s-au lămurit cine este responsabil de acest subiect.

Componenţa produselor alimentare pe care le cumpărăm zi de zi a ajuns să fie o cutie a pandorei. Dacă unele au indicate pe ambalaj valoarea energetică, nutritivă, dar şi aditivii alimentari (cunoscuţi ca E-uri), altele ne comunică doar cât trebuie să scoatem din buzunar pentru a ne potoli pofta de mâncare. Bunăoară, despre 380 de grame de napolitane Prinţul negru putem afla doar că sunt valabile încă patru zile şi că le putem cumpăra cu aproximativ 24 de lei. Aceeaşi informaţie este afişată pe o chiflă cu vişine, dar şi pe câteva zefire împachetate cu folie şi zeci de tipuri de biscuiţi.

Am cerut vânzătoarei mai multe date despre aceste produse. „Noi nu ştim nimic, poate este mai multă informaţie pe cutia mare în care vin, dar am aruncat-o. Nu pot să vă ajut", spune femeia care lucrează la un magazin din Capitală.

LEGEA, LITERĂ MOARTĂ

Am încercat să aflăm ce autoritate este responsabilă de monitorizarea produselor ce nu conţin toate infomaţiile pe etichetă. Funcţionarii din diverse structuri şi-au pasat însă atribuţiile unul altuia. Ei cunosc cel mult doar prevederile legii. „Pe eticheta produselor alimentare trebuie să fie înscrisă valoarea energetică pentru 100 de grame de produs şi valoarea nutritivă, ce include informaţii despre ponderea proteinelor, grăsimilor şi glucidelor", explică Galina Obreja, medic-nutriţionist în cadrul Centrul Naţional de Sănătate Publică.

Acest lucru este valabil şi în cazul produselor vândute vrac. „Unul dintre exemple este pâinea. Sunt pâini sigilate şi pâini pe care le poţi cumpăra de pe raft. Nu am văzut ca producătorii să plaseze astfel de informaţii lângă raftul de pâine", subliniază medicul, care admite că etichetarea ar duce la scumpirea produselor de panificaţie.

Andrei Ciburciu, şeful Secţiei siguranţa alimentelor din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, spune însă că ar trebui să ne îngrijoreze mai ales alimentele vândute în pieţe. „Cele din magazine au un certificat, pe care orice persoană are dreptul să-l ceară. Ar trebui să ne îngrijoreze mai mult alimentele vândute în pieţe, care nu au fost testate", atenţionează specialistul.

În acest an numărul neregulilor în ce priveşte etichetarea produselor sau a informării consumatorului este în creştere, susţin reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor. „Avem deja 344 de cazuri în care produsele nu erau marcate potrivit normelor în vigoare şi alte 250 de cazuri în care patronii magazinelor nu au afişat informaţii pentru consumatori unde pot apela dacă vor să denunţe un producător", afirmă Sergiu Lelic, şef-adjunct la Direcţia relaţii cu consumatorii.

CONSERVELE, SUCURILE ŞI LACTATELE, ÎN TOPUL RECLAMAŢIILOR

El spune că de cele mai multe ori este vorba de conserve, sucuri sau lactate, care fie sunt expirate ori nu conţin nicio informaţie despre conţinutul alimentului, fie informaţia menţionată pe ambalaj este incorectă.

„Am avut cazuri în care pe pachetul laptelui nici nu era indicat termenul de valabilitate sau smântână pe care era indicat un conţinut de grăsimi de 15%, iar după analize s-a constatat că avea doar 5% grăsimi, ori cazuri în care nu se menţiona conţinutul produsului", mai spune Sergiu Lelic. Există şi o explicaţie: „Avem multe norme în vigoare din perioada Uniunii Sovietice. Atât cât sunt în vigoare, pe etichetele produselor din Moldova vor fi doar trei cuvinte, în timp ce pe ambalajele de peste hotare - mult mai multă informaţie", conchide specialistul.

Specialiştii cer amenzi mai mari

Pentru a curăţa piaţa de produse dubioase și pentru a proteja consumatorii de eventuale riscuri, reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Consumatorului susţin că ar trebui majorate amenzile. „Amenda pentru marcarea neconformă este de 8.000-10.000 de lei pentru agentul economic și 2.000-3.000 pentru persoana juridică. Pentru neafișarea informaţiei pentru consumator amenda variază între 1.000-2.000 de lei pentru agentul economic şi 200-500 de lei pentru persoană fizică. Cred că o amendă usturătoare ar educa comercianţii", mai afirmă Sergiu Lelic, specialist la Protecţia Consumatorilor.