DEFICIT / Criză de procurori, inflaţie de dosare

Şefii se plâng că specialiştii nu se grăbesc să ocupe locurile vacante din cauza salariilor mici, dar şi a responsabilităţilor mari. La unele concursuri de suplinire a funcţiilor nu candidează nimeni. Se întâmplă la Taraclia, Vulcăneşti, Şoldăneşti.

Procuratura Generală anunţă cu regularitate concursuri de angajare pentru posturile vacante. Acum, şefii instituţiei încearcă să găsească peste 60 de angajaţi pentru mai multe secţii, procuraturi de profil şi raionale.

La Procuratura Anticorupţie, de exemplu, lipsesc trei oameni. Recent, au fost angajaţi trei absolvenţi ai Institutului Naţional de Justiţie, diploma de aici fiind una dintre condiţii pentru tinerii care vor conducă sau să exercite urmărirea penală.

Practica bate însă gramatica. „Nou-veniţii mai au de învăţat. Vor trebui să lucreze cot la cot cu noi aproape un an ca să deprindă munca în organele de drept", spune Viorel Radeţchi, şef la Procuratura Anticorupţie.
El susţine că tinerii nu-şi dau rând la Procuratură pentru că responsabilitatea este mare, iar salariul nu depăşeşte la început 3.000 de lei. „Juriştii nu fac coadă la Anticorupţie. Aici avem dosare de rezonanţă, şi nu simple furturi de găini", mai explică procurorul.

Şi la Procuratura Municipală e criză. Aici lipsesc doi procurori, un şef şi un şef adjunct de secţie. În căutare de specialişti, Ion Diacov, procurorul municipiului, şi-a sunat colegii din sectoare, şi-a anunţat superiorii despre insuficienţa de cadre, dar deocamdată fără sorţi de izbândă. Şeful dă vina pe sistemul birocratic.

„În ţară e un surplus de jurişti, dar în Procuratură nu-s oameni! Cred că e din cauza procedurii anevoioase de angajare. Tineri sunt obligaţi să înveţe timp de un an şi jumătate la Institutul Naţional de Justiţie. Şcoala pregăteşte însă doar câţiva specialişti, dar Procuratura are nevoie de zeci de oameni. E un cerc vicios", se plânge Ion Diacov.

În unele procuraturi lipsesc chiar procurorii şefi. De exemplu, în sectoarele Botanica şi Râşcani ale Capitalei aceste fotolii rămân goale de câteva luni.

FOTO: Procurorii municipiului Chişinău au raportat bilanţul pentru 2010

SE CAUTĂ ŞEFI

„Acum suntem 25 de oameni, dar dacă am mai avea vreo doi, ne-am descurca mai bine", asigură Marcel Cimbir, adjunct la Procuratura sectorului Botanica.

În unele raioane ale ţării situaţia este şi mai proastă. La Vulcăneşti, Taraclia, Şoldăneşti, Leova sau Nisporeni concursurile de angajare sunt anunţate în mod repetat, însă nimeni nu-şi depune dosarul.

„Probabil e prea departe de Chişinău. Aşa că în aceste localităţi muncesc mai puţini şi încearcă să se descurce cum pot", afirmă Iurie Garaba, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor.

„Cine a visat de mic să devină procuror, poate să nu mănânce, dar îşi va realiza visul", se dă cu părerea Pavel Cebotari, procuror-şef la Glodeni, care, după 23 de ani de experienţă, ridică lunar 3.800 de lei.
Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, spune că instituţia se confruntă periodic cu lipsă de specialişti. Pe lângă procurori, nu ajung nici consultanţi şi secretari. Drept urmare, pe mesele oamenilor legii se adună teancuri de dosare.

„Sigur, avem această problemă. Dacă lipsesc oameni, sarcina se împarte la numărul existent de procurori. E adevărat, deficitul de specialişti are un impact asupra calităţii. Se lucrează la limită, peste program", recunoaşte Andrei Pântea.

Oficialul se teme că procurorii n-ar face faţă valului de dosare, dacă Procuratura va deveni singurul organ de urmărire penală, aşa cum prevede reforma Justiţiei anunţată de autorităţi.
În prezent, în Moldova activează aproape 720 de procurori.

Schimbă epoleţii pe mantia de avocat

După ce-şi dau demisia din Procuratură, mulţi dintre oamenii legii decid să treacă de partea cealaltă a baricadei şi devin avocaţi. „Vin masiv, iar noi avem obligaţia să-i primim fără concurs şi fără examen în rândurile apărătorilor. Regula se aplică în cazul celor care au zece ani de experienţă. Anul trecut, am avut 70 de cazuri de acest fel. În acest an, numărul va fi şi mai mare", spune Gheorghe Amihălăchioaie, preşedintele Baroului de Avocaţi.

El afirmă că mulţi dintre procurori nu fac faţă presiunilor din partea superiorilor, aşa că renunţă la uniformă şi gradele speciale şi îmbracă mantia de avocat. „În avocatură singurul şef este clientul. Aici nu dai darea de seamă. De obicei, procurorii sunt specialişti foarte buni. Unii se integrează mai greu, pentru că au în sânge «învinuirea» şi nu-şi pot apăra clienţii", explică Gheorghe Amihălăchioaie.

CINE POATE
DEVENI PROCUROR

La această funcţie pot candida persoanele care au absolvit Institutul Naţional de Justiţie. De obicei, instituţia înscrie la cursuri numărul de persoane solicitat de Procuratura Generală. Pentru 2011-2013 au fost rezervate 15 locuri. Pot deveni procurori şi cei care au fost mai bine de cinci ani judecători, anchetatori, ofiţeri de urmărire penală, avocaţi, notari, consultanţi în instanţele de judecată.