Case eco, soluție la scumpirea gazelor

Alexei Tudorean şi-a acoperit casa cu paie, ca să-i fie cald iarna şi răcoare vara

În vreme de criză, există și moldoveni pe care nu-i interesează prețul unei gigacalorii. Au găsit soluții pentru a-și încălzi eficient locuințele, apelând la surse regenerabile de energie.

Deseori, trecând pe lângă o casă veche acoperită cu paie gândul ne duce la sărăcie. Un locuitor din satul Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, a demonstrat însă cât de înţelepţi au fost strămoşii noştri. Alexei Tudorean şi-a acoperit casa cu stuf, obţinând o combinaţie perfectă între frumuseţe, comoditate şi economie. „Iarna, la etajul doi era frig, iar vara mă sufocam de zăpuşeală. Am dat jos olanele şi le-am înlocuit cu trestie. Am găsit meşteri iscusiţi care au pus un strat de câteva ori mai gros decât la casele bătrâneşti. Arată bine, dar e şi sănătos. Nu pătrunde umezeala, vara e răcoare şi iarna cald", ni s-a lăudat bărbatul.

Ca snopii să nu ia foc, l-a tratat cu o soluţie ignifugă, însă va trebui să repete operaţiunea peste cinci ani. Pentru acoperişul ecologic a cheltuit 3.800 de euro. „Olanele au fost de două ori mai ieftine. Am decis, totuşi, să nu economisesc pe seama confortului familiei mele", explică stăpânul casei. Şi asta nu e tot. Gospodarul a clădit pereţi dubli din cărămizi, iar spaţiul dintre ei l-a umplut cu paie. A reuşit, astfel, să menţină în interior o temperatură de 26 de grade Celsius în zilele geroase, chiar dacă a folosit de două ori mai puţine lemne decât iarna anterioară.

CONECTAT LA ENERGIA PĂMÂNTULUI
Victor Cibotaru, din Cimişlia, a găsit o altă soluţie pentru a-şi încălzi eficient casa, fără lemne, cărbuni sau combustibil. S-a conectat la energia naturală a pământului, instalându-şi pompe geotermale. Mecansimul funcţionează asemenea unui frigider sau aparat de aer condiţionat. Iarna, căldura este absorbită din sol, printr-un circuit de ţevi îngropate, şi distribuită în clădire sub formă de aer şi apă caldă. Vara, procesul este invers, excesul de căldură este extras şi dispersat în pământ.

Sistemul a costat aproape 8.000 de euro. „Pompa geotermică nu e pentru săraci. Îmi voi recupera cheltuielile abia în cinci ani. Cu această sumă puteam să-mi cumpăr foarte multe lemne, însă independenţa şi confortul fac toţi banii", este convins bărbatul.

ECONOMIE DE 60% LA ÎNCĂLZIRE
Aceeaşi metodă este folosită şi la Liceul „Elimul Nou" din Chişinău. Cu o investiţie de 35.000 de euro, un întreg bloc de studii a devenit indepedent de sistemul centralizat de termoficare, iar cheltuielile pentru încălzire au fost reduse cu 60%. În plus, instituţia are apă caldă tot anul.

„Acest sistem este recomandat pentru transmiterea căldurii prin pardoseală. Noi însă am decis să montăm calorifere, căci căldura venită de jos usucă aerul. Copiii se mişcă mult şi ar putea să le facă rău", spune directorul liceului, Romică Huţuţui. Iarna trecută, când afară erau peste 30 de grade de frig, curioşii veneau să se convingă că instalaţia face faţă. Rămâneau fără replică atunci când vedeau mercurul din termometre la 25 de grade Celsius.

Administraţia liceului nu a stat cu mâna întinsă la stat, ci a apelat la ajutorul partenerilor străini, care le-au oferit şi cel mai bun aparataj. „Pentru noi, cel mai important este ca elevii să se simtă bine la şcoală. Iarna să le fie cald, vara răcoare. Să aibă mereu apă caldă în cantină şi să poată face un duş după ora de sport. Şi totul la preţuri reduse", menţionează managerul.

BANI RECUPERAŢI ÎN CÂŢIVA ANI
La fel ca ei, tot mai mulţi moldoveni curajoşi îşi instalează sisteme care utilizează surse alternative de energie - cazane pe deşeuri agricole, panouri solare sau elice. Potrivit experţilor, investiţiile în panourile solare se amortizează în cel mult 10 ani, iar la pompele de căldură, deşi cheltuielile iniţiale sunt mai consistente, banii se recuperează şi mai rapid.

Cum putem reduce dependenţa de Gazprom
Peste 95% din necesarul de resurse energetice al ţării sunt asigurate din importuri. În acelaşi timp, avem un potenţial mare de producere a energiei din surse regenerabile, în special biomasă, care este, deocamdată, neexploatat. „Energia produsă din biomasă are multe beneficii: reduce dependenţa de importuri, sporeşte securitatea energetică a ţării, are costuri mai mici, stimulează dezvoltarea economiei locale şi a comunităţilor, permite deschiderea unor noi afaceri şi crearea locurilor de muncă", spune Alexandru Ursul, managerul proiectului Energie şi Biomasă în Moldova.

Şi autorităţile cred că sursele alternative pot reduce dependenţa Moldovei de Gazprom. „Studiile arată că putem substitui prin sursele renovabile de energie de care dispunem până la 20% din consumul de resurse energetice", afirmă vicepremierul Valeriu Lazăr. În plus, utilizarea lor reduce poluarea mediului ambiant.

„Astfel contribuim şi la combaterea schimbărilor climaterice cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră", susţine profesorul Valentin Arion de la Universitatea Tehnică. „Totuşi, tehnologiile moderne sunt destul de scumpe şi lumea zice, pe bună dreptate, că energia regenerabilă e pentru cei bogaţi", adaugă cercetătorul.

Granturi europene
Instituţiile publice şi gospodăriile private pot beneficia de ajutor din proiecte europene pentru a se conecta la surse alternative de energie. Peste 130 de şcoli, grădiniţe şi centre comunitare vor fi conectate la sisteme termice moderne pe bază de biomasă. Cea mai mare parte a cheltuielilor este acoperită de Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, comunităţile contribuind cu un minim de 15% din valoarea totală a investiţiei.

Proiectul este implementat în perioada 2011-2014, bugetul total fiind de 14,56 milioane euro, bani acordaţi de Uniunea Europeană (14 milioane) şi PNUD Moldova (560.000). Şi dacă până în prezent erau finanţate doar instituţiile publice, acum în cadrul aceluiaşi program vor fi susţinute şi gospodăriile de la sate, proprietarii cărora doresc să-şi reducă facturile pentru energie. Beneficiari ai proiectului vor fi 500 de familii, care dispun de sisteme eficiente de încălzire a locuinţelor pe bază de biocombustibil solid. În prezent, Agenţia pentru Eficienţă Energetică definitivează mecanismul de subvenţionare.

De asemenea, se află în derulare un program al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, MoREEFF, prin care sunt acordate împrumuturi proprietarilor de apartamente şi de case şi asociaţiilor proprietarilor de locuinţe. Cu banii obţinuţi, beneficiarii îşi pot izola termic pereţii, acoperişurile, podelele şi să-şi instaleze cazane sau pompe de căldură. Fondurile pot fi accesate până la 30 iunie 2017. Componenta de grant poate constitui 20-35% din investiţie. Bugetul programului este de 35 de milioane de euro.