Ambasadorul Turciei în Republica Moldova: „Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înaintea Turciei“

Mehmet Selim Kartal, șeful reprezentanţei diplomatice a Turciei la Chișinău

Şeful misiunii diplomatice a Turciei la Chișinău crede că relațiile dintre țările noastre sunt foarte bune și că locul ambelor este în UE. Totodată, el sugerează o mai mare deschidere față de oamenii de afaceri turci.

„Adevărul": Domnule ambasador, anul acesta s-au împlinit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-turce. Cum apreciaţi colaborarea dintre ţările noastre?

Mehmet Selim Kartal: Am înregistrat progrese frumoase, în diferite domenii. Dar nu trebuie să ne mulţumim cu atât. În diplomaţie e ca şi în dragostea dintre un bărbat şi o femeie. Trebuie să ai grijă să menţii relaţia, să o împrospătezi, să o îmbunătăţeşti în permanenţă.

În ce domenii cooperăm excelent şi în care ar fi loc de mai bine?
Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre.

Credeţi că moldovenii aleg Turcia pentru servicii foarte bune sau deoarece e mai dificil (îţi trebuie viză Schengen) şi mai costisitor să ajungi în Spania, bunăoară?
Nu e vorba doar de preţuri mai bune, dar şi de atmosferă prietenoasă, afinităţi culturale. Ospitalitatea turcească e cunoscută în toată lumea. Moldovenii se simt foarte liber în ţara noastră, de aceea aleg să vină iar şi iar.

Dar numai cu ospitalitate nu-i cucereşti pe străini. Prin ce se explică dezvoltarea furtunoasă a turismului turcesc?
Punem accent pe calitatea serviciilor. Vă asigur că la acelaşi preţ nu veţi găsi un alt loc în lume unde să aveţi aceeaşi calitate pe care o oferă Turcia. Există şi un şiretlic. Preţurile sunt mai mici pentru turiştii străini decât pentru cei locali. Este o realitate, eu nu-mi pot permite să mă odihnesc în ţara mea la acelaşi preţ pe care l-aţi achita dumneavoastră.

Când vom intra în Turcia fără vize?
Nu pot numi un termen, dar este una dintre principale probleme pe agenda noastră comună. Negocierile s-au finalizat, am convenit să vină o delegaţie pentru a pune la punct ultimele detalii.

Moldovenii merg la odihnă în Turcia, piaţa noastră e plină de mărfuri turceşti. Cum am putea înclina balanţa, să obţinem şi noi profituri pe seama cetăţenilor turci?
Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi.

Ce aveţi în vedere când spuneţi atmosferă mai benefică?
Crearea unor condiţii mai bune de activitate. La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei - că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai.

Asta ne împiedică să ne dezvoltăm la fel de vertiginos ca şi Turcia? Care e secretul miracolului economic turcesc?
Pentru ca economia să meargă bine trebuie să fie create condiţii optime pentru ca oricine să poată activa atât în ţară, cât şi în afara ei. Înainte de acest boom economic am fost o ţară foarte închisă pentru concurenţa din afară. Apoi am fost singura ţară care a încheiat un acord de comerţ liber cu UE fără să fie membră a acestei comunităţi. Au fost condiţii foarte dificile, pentru că, nefiind în UE, nu puteam beneficia de toate avantajele, dar trebuia să facem faţă concurenţei. Trecând prin toate aceste procese am învăţat cum să acţionăm, ce să facem ca să ajungem la acelaşi nivel cu UE.

Turcia este cel mai vechi candidat la aderare. Din ce cauză este lăsată să aştepte atât de mult în anticamera UE?
Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE.

Şi Moldova e ţinută la poarta UE. Ce şanse de aderare credeţi că avem?

S-ar putea ca Moldova să devină un membru cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia. Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii", dacă legea va fi adoptată... Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli. 

Mehmet Selim Kartal

Funcţia: ambasadorul Turciei în Republica Moldova
Vârstă: 53 de ani

Studii: Ştiinţe Politice, Universitatea din Ankara.

Este ambasador la Chişinău de la 1 ianuarie 2012. Şi-a început cariera diplomatică în 1984, pe parcursul anilor ocupând diferite funcţii în cadrul Ministerului de Externe al Turciei şi în reprezentanţele diplomatice din Germania, Libia, Somalia, Bosnia şi Herţegovina. Vorbeşte engleza şi germana. Este căsătorit, are un băiat, de şapte ani şi jumătate, care frecventează o şcoală cu predare în engleză din Chişinău.

„N-avem o agendă ascunsă în Găgăuzia“

Mehmet Selim Kartal spune că Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia", a declarat ambasadorul. Oficialul apreciază căldura şi onestitatea moldovenilor şi, fiind o fire sociabilă, şi-ar dori să lege prietenii în ţara noastră. Prioritare vor fi şi acţiunile culturale. Împreună cu soţia sa vor organiza, pe 2 iunie, un concert în aer liber într-un parc din Chişinău.