Filat și Formuzal au găsit limbă comună

Potrivit înțelegerii dintre Mihail Formuzal, bașcanul Găgăuziei și Vlad Filat, premierul Moldovei, liceenii care nu au luat BAC-ul vor putea învăța și în colegii. Absolvenții își vor încerca norocul la anul, însă până atunci ei pot studia în școlile profesionale, dar și în colegii.

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc astăzi, la câteva zile de când BAC-ul a devenit mărul discordiei dintre Chișinău și regiunea găgăuză. Ulterior disputa s-a transformat în una politică, dialogul a devenit un ping-pong al declarațiilor, iar Mihail Formuzal a cerut o întrevedere cu Vlad Filat. Aflați la masa discuțiilor, bașcanul găgăuziei și premierul au ajuns la o înțelegere: cei peste 40 de liceeni care nu trecut de proba de bacalaraureat la limba română vor studia în şcolile profesionale şi în colegii urmând ca după susținerea examenului de BAC să pretindă și la studii universitare.

Mai mult, premierul țării a menționat că începând cu anulviitor, în bugetul de stat vor fi prevăzute mijloace pentru sporirea nivelului calităţii predării limbii române în instituţiile de învăţămînt în întreaga ţară.

Confuzie lingvistică
Chişinăul este obligat să ridice promovarea limbii oficiale la rang de politică de stat spun experții. Potrivit acestora în Republica Moldova avem cea mai confuză situaţie lingvistică dintre statele ex-sovietice care spre deosebire de țara noastră au știut să facă în așa fel încât limba de stat să fie una una necesară. „Avem o confuzie lingvistică gravă. Pe de-o parte limba română este protejată, iar pe de altă parte, multe documente din română sunt traduse în limba rusă.

Chiar și în consiliul municipal se cheltuie mută hârtie pentru traducerea documentelor ", afirmă Corina Fusu, vicepreşedinta Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Menționând faptul că Chișinăul încă nu este pregătit să facă investiții suplimentare pentru studierea limbii române, experții spun că vina este a autorităților noastre.

„Autorităţile naţionale au renunţat la a testa toţi funcţionarii publici testaţi la cunoaşterea limbii române. La rândul lor, etniile minoritare au acceptat să lucreze cu acte normative şi documente trimise de Chişinău în limba română, deşi insuficienta cunoaştere a acesteia a creat ineficienţe la nivelul întregului sistem", explică Cornel Ciurea, Expert IDIS „Viitorul".