Românii s-ar putea angaja fără permis de muncă în partea flamandă a Belgiei

Flandra, partea de nord şi cea mai influentă din punct de vedere economic a Belgiei, ar putea reconsidera decizia cu privire la actualele restricţii impuse pe piaţa muncii pentru români şi bulgari şi ar putea decide să renunţe la ele de la sfârşitul acestui an, au declarat surse europene.

Astfel, autorităţile flamande sugerează altor regiuni din Belgia să nu mai activeze restricţiile pentru români după 1 ianuarie 2012. O confirmare oficială este aşteptată săptămâna viitoare. Există însă şi temerea că partea flamandă a Belgiei ar putea fi influenţată de Olanda care a anunţat clar şi official că nu renunţă la restricţii până în 2014.

Cele mai importante grupuri politice româneşti, în ultimele două luni, mai multe acţiuni prin care fie au încercat să convingă, fie să protesteze în legătură cu statele membre UE (zece plus Spania) care menţin restricţii pentru români sau, chiar mai rău, vor să le prelungească încă doi ani.

PD-L-iştii au avut dezbateri, PSD-iştii au trimis scrisori şi petiţii, iar în Belgia au fost la negocieri directe. Decizia în privinţa pieţei de muncă din Belgia - unde comunitatea de români este estimată la 50.000 de persoane- este luată de un Comitet al Muncii şi Afacerilor Sociale care funcţionează la nivel federal. La reuniunea acestora participă, având în vedere structura complicată a ţării - reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor regiunilor Bruxelles, Wallonia şi Flandra.

"În aprilie 2011, când ne-am vazut la ministerul belgian, părea că există un curent favorabil, dar ultimele luni nu ne-au fost favorabile. Ştim ce s-a întâmplat în Spania, Franţa şi Olanda, iar aceste dinamici sunt monitorizate cu mare atentie şi în Belgia", a declarat Dan Luca, vicepreşedintele PSD diaspora. Au urmat apoi întâlnirile cu guvernul flamand, la începutul lunii octombrie. "I-am întrebat, de curiozitate, dacă au fost contactaţi official de autorităţile româneşti. Nimic în ultimele 12 luni", a mai spus Luca.

Popularii europeni au avut săptămâna aceasta ultima dezbatere pe tema după o alta organizată la începutul lunii cu invitaţi speciali: legenda fotbalului bulgar, Hristo Stoiciov, şi Costel Busuioc, românul care a plecat de la ţară şi a ajuns celebru în Spania datorită vocii sale. O rezoluţie a Parlamentului European pe aceeaşi temă, susţinută de europarlamentarul Traian Ungureanu, a fost votată la sfârşitul lui octommbrie.

Traian Ungureanu priveşte cu o oarecare suspiciune şi spre evoluţiile de după anul 2013, când, conform tratatului de aderare, românii nu ar mai trebui să fie afectaţi de restricţionarea dreptului de muncă.

„Ce se va întâmpla dacă actuala criză rămâne la fel şi în 2013? Ce vor face statele membre dacă vor fi presate să limiteze accesul pe pieţe al muncitorilor români şi, pe de altă parte, vor fi presate de tratat să renunţe la orice fel de restricţii? Va fi interesant", a spus Traian Ungureanu în susţinerea rezoluţiei. El a apreciat că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e, „în mare parte, ipocrită". Pentru că, pe de-o parte, multe state impun restricţii. Pe de altă parte, ele sunt beneficiare ale scurgerii de muncă de înaltă calificare din România. „Şi acolo nu mai sunt restricţii", conchide Ungureanu.