Reforma SCHENGEN: Cine vrea control la graniţe trebuie să întrebe Bruxelles-ul. Greii Europei se opun

Comisia Europeană a anunţat astăzi modificarea regulilor Schengen care permit autorităților naționale să reintroducă, în mod excepțional și temporar, controale la frontiere în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice și a securității interne.

Comisia are convingerea că, întrucât astfel de măsuri au un impact asupra întregului spațiu Schengen, posibilitatea de a reintroduce controale la frontierele interne ar trebui gestionată la nivel european într-un mod transparent, coerent și eficient. Comisia consideră ineficiente măsuri precum cele luatre de Danemarca sau ameninţările Franţei şi Italiei atunci când s-au confruntat cu valurile de imigranţi africani.

Majoritatea acestor probleme apar din abordarea interguvernamentală, a spus comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstom. Când erau puţine state în Schengen, sistemul funcţiona. Acum sunt 25 şi spaţiul se va mai extinde, astfel că e nevoie de "o abordare europeană", susţine comisarul mai ale că orice decizie a unui stat Schengen le afectează pe celelalte.

Cine ia decizia în cazul în care un stat membru vrea să introducă la frontierele proprii, în cadrul Schengen, controale? Aceasta era cheia propunerii Comisiei Europene care vrea să aibă mai multe prerogative, spre nemulţumirea şi opoziţia Franţei, Spaniei şi Italiei care au ripostat la propunerea Bruxelles-ului. „Competenţa decizională ţine de statele membre. Dar libera circulaţie este un spaţiu comun. Decizia de a reintroduce controale trebuie luată la nivel european", a spus Malmstrom.

CITEŞTE Cum s-au opus greii Europei propunerii Bruxelles-ului de a decide asupra graniţelor interne

Există însă şi un spaţiu de manevră pentru statele membre. Pentru 5 zile ele pot decide să introducă din nou controalele la frontierele proprii doar dacă se confruntă însă cu evenimente neaşteptate precum un atac terorist. După aceea trebuie să notifice Comisia care, se va consulta cu statele membre. „Dacă un stat membru se confruntă cu situaţii neaşteptate şi nu reuşete să protejeze graniţa externă a UE, Comisia ajută statul membru din punct de vedere tehnic, financiar, cu expertiză", a mai adăugat comisarul pentru afaceri interne. „Astfel, evităm orice decizii unilaterale din partea statelor membre. Evităm situaţii prin care cetăţenii unui stat citesc în ziar că ţara vecină pune controale la frontieră", a mai explicat Malmstrom.

Cât despre opoziţia celor trei state care îi contestă propunerea, comisarul UE spune că îşi va apăra documentul. „După un an şi jumătate de mandat mi-am dat seama că foarte puţine din propunerile mele nu duc la dezbateri aprinse. Eu sunt gata să-mi apăr propunerea şi să discut cu Consiliul şi cu Parlamentul", a mai spus Malmstrom.

Cine şi în ce condiţii poate pune graniţe în interiorul Schengen

1. EVENIMENTE PREVIZIBILE. În cadrul noului regim, o decizie privind reintroducerea controalelor la frontierele interne în cazul unor evenimente previzibile (cum ar fi un eveniment sportiv important sau o reuniune politică majoră) ar fi luată la nivel european, pe baza unei propuneri din partea Comisiei Europene, susținută de o „majoritate calificată" a experților statelor membre. Motivele în temeiul cărora ar putea fi luată o astfel de decizie vor rămâne aceleași ca în prezent, și anume dacă măsura este necesară în vederea eliminării unei amenințări grave la adresa ordinii publice și a securității interne. Ca regulă generală, ar putea fi autorizate ulterior controale la frontierele desemnate pentru o perioadă de 30 de zile, care poate fi reînnoită.

2. EVENIMENTE IMPREVIZIBILE Statele membre ar putea în continuare să ia măsuri unilaterale de reintroducere a controalelor atunci când se confruntă cu situații de urgență neprevăzute care necesită o acțiune imediată, însă numai pentru o perioadă de maximum 5 zile, după expirarea căreia ar fi adoptată o decizie la nivelul UE de autorizare a oricărei prelungiri.

3. DEFICIENŢE GRAVE În cazul unor deficiențe grave în aplicarea normelor Schengen, de exemplu dacă un stat membru nu reușește să protejeze în mod corespunzător o parte a frontierei externe a UE, pot fi adoptate măsuri de sprijin, inclusiv sprijin tehnic și financiar acordat de Comisie, statele membre, FRONTEX sau alte agenții, cum ar fi Europol sau Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).