“Mici probleme” în calea planului pentru euro: de la pretenţiile Finlandei la vizita Papei în Germania

Întruniţi în diverse summituri, liderii europeni dau declaraţii de unitate în faţa crizei şi îşi exprimă hotărârea de a acţiona împreună. Dar câteva "mici" neînţelegeri pun sub semnul întrebării nu numai unitatea de acţiune, ci direct planurile de salvare. Vor fi aceste "mici probleme" depăşite până la sfârşitul acestei luni? Sau diavolul se va ascunde în detalii?

"Aranjamentul finlandez"

Finlanda solicită Greciei garanţii, în schimbul participării sale la orice nouă formă de ajutor. Sub presiunea partidului naţionalist al Adevăraţilor Finlandezi, noul guvern are o abordare mai dură privind pachetele de asistenţă financiară. Mai ales că Parlamentul Finlandei are dreptul să aprobe finanţările pentru pachetele de asistenţă financiară pentru statele din zona euro care se confruntă cu probleme.
"Nu este o chestiune de bani Este o chestiune de principiu. Ea reflectă sentimentul nostru că [grecii] nu ar trebui recompensaţi pentru finanţele publice laxe. Aceasta e ideea de a fi în zona euro ... trebuie să fii responsabil cu privire la finanţele publice ", declara ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb pentru Eu Observer.

Atena ar trebui să depună într-un cont escrow o sumă de 600 milioane de euro, ca un gaj pentru cazul în care nu va fi în măsură să înapoieze cota parte a ajutorului ce revine Finlandei.

Cu spatele la zid, Grecia este gata să accepte. Dar problema este că această linie dură a determinat reacţii şi în alte state membre. Austria, Malta, Olanda, Slovacia şi Slovenia sunt gata să ceară şi ele garanţii, dacă Finlanda le va obţine. Grecia, însă, nu are de unde să garanteze pentru toată lumea.

Chestiunea ameninţă să amâne punerea în aplicare a noul plan de salvare a Greciei, care ar trebui să intre în vigoare la sfârşitul lunii septembrie. La Bruxelles nu se întrevede o soluţie pentru "aranjamentul finlandez". Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Junker, se simte chiar abandonat de către Consiliul European - cu alte cuvinte, statele-membre lasă cartoful fierbinte în mâinile instituţiilor europene.

"Eu şi cu Olli (n.n Olli Rehn, Comisarul pentru piaţă monetară) niciodată nu am fost de acord cu aceste pretenţii din partea Finlandei, dar pe de altă parte am încercat să-i înţelegem. Consiliul s-a mulţumit cu o formulare foarte vagă. Şi apoi I se cere Eurogrupului să soluţioneze această problemă. Nu pot să vă spun cum vom face acest lucru. Negocierile sunt în desfăşurare. Dacă v-aş spune în momentul acesta cum vrem să soluţionăm problema, probabil că această soluţie nu va vedea lumina zilei. Aşa că prefer să mă abţin", a spus Juncker.

Ar mai fi de spus că Finlanda doreşte ca gajul grecilor să fie depus în Luxemburg - micul paradis bancar al preşedintelui Eurogrup. Coincidenţă stranie sau ironie nordică.

Ezitări în Germania

Săptămâna viitoare, pachetul economic de stabilizare a mondei europene va intra în dezbaterea Parlamentului german. De asemenea, Curtea Constituţională germană este aşteptată să decidă dacă lărgirea prerogativelor Fondului de urgenţă înfiinţat pentru salvarea statelor falimentare (cu posibilitatea cumpărării de eurobonduri şi de recapitalizare a unor bănci) respectă Legea Fundamentală a Republicii.

Dar votul-cheie din Parlamentul german este pe cale de a fi amânat cu o săptămână până la 29 septembrie. Motivul? Vizita în Germania a Papei Benedict al XVI-lea, programată în perioada 22-25 septembrie. Oficialii UE au cerut în mod repetat ratificarea rapidă a planului de intervenţie şi a constituirii Fondului de Stabilitate Financiară să calmeze pietele. Luni, la Bruxelles, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, a făcut încă un apel ca măsurile decise la nivel european să fie puse cât mai repede în aplicare. „Ce decidem azi trebuie aplicat tot azi", a spus Trichet.

Citiţi AICI despre apelul preşedintelui BCE adresat liderilor europeni

Critici şi semnale de îngrijorare vin şi dinspre Polonia, ţara care deţine preşedinţia Consiliului European.

"Elitele europene, inclusiv cea germană, trebuie să decidă dacă doresc să supravieţuiască euro - chiar şi la un preţ ridicat - sau nu. Dacă nu, ar trebui să ne pregătim pentru o dezmembrare controlată a zonei euro. Avem o alegere simplă:. Solidaritate sau colapsul din Europa", declara săptămâna trecută ministrul polonez de finanţe Jacek Rostowski, în ziarul „Gazeta Wyborcza".

Referirile la "elita germană" sunt cât se poate e transparente. Săptămâna trecută, preşedintele german Christian Wulff declara că Banca Centrală Europeană nu ar trebui să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole.

Contre FMI-UE

Şi, ca şi cum toate aceste disensiuni interne nu ar fi de ajuns, nori negri se întrevăd şi deasupra relaţiei - esenţiale - dintre Uniunea Europeană şi FMI. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, şi până e curând ministru al cabinetului francez, a avertizat că băncile din Uniunea Europeană au nevoie de injecţii de capital pentru a opri extinderea crizei din zona euro către alte ţări
"Putem vedea cu uşurinţă extinderea slăbiciunii economice către statele puternice, sau chiar o criză de lichiditate. Cea mai eficientă soluţie ar fi o recapitalizare substanţială şI obligatorie - căutând resurse private mai întâi, dar folosind şI fonduri publice dacă e nevoie", a declarat a spus ea, în cadrul unei conferinţe economice ţinute în Statele Unite, sugerând că Fondul de Stabilitate, în valoare de 440 miliarde de dolari, ar putea fi folosit pentru a injecta bani în bănci.

Replica a venit imediat din partea preşedintelui Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet şi a comisarului european pentru afaceri monetare, Olli Rehn. Ei au declarat că sistemul bancar european nu are probleme de lichidităţi sau de capitalizare. "Nu există lipsă de lichiditate sau de garanţii pentru sistemul bancar european", a declarat Trichet în timpul reuniunii extraordinare privind criza din zona euro, organizată luni de Parlamentul European. Comisarul Olli Rehn a adăugat că băncile din UE stau "semnificativ mai bine la capitalizare" decât acum un an şi a reamintit rezultatele testelor de stres pentru 90 de banci, care constituie, în opinia sa, un "motiv de încredere în acest sector".

O replică a venit şi din ţara natală a lui Cristine Lagarde. Guvernatorul Băncii Franţei, Christian Noyrer, "ori a fost greşit informată de către staff-ul său, ori nu a avut în minte băncile franceze atunci când a făcut acele afirmaţii".

Dar pe cerul european se mai întrevăd şi raze de soare. La începutul acestei săptămâni, Spania a reuşit să înscrie în Constituţie "regula de aur" a deficitului public maxim de 3 la sută. Şi aceasta, cu toată opoziţia manifestată zgomotos în stradă de către tinerii din mişcarea "indignaţilor". Decizia, luată la iniţiativa guvernului socialist al lui José Luis Zapatero, a fost salutată, printre primii, de liderul grupului PPE (centru-dreapta) din Parlamentul European, francezul Joseph Daul.