Sticlele din plastic sufocă România

În ţara noastră sunt aruncate anual sute de mii de tone de ambalaje plastice. Doar o mică parte din această cantitate este reciclată. În câţiva ani, va trebui să ne aliniem la normele europene. Lipsa infrastructurii, dar şi a simţului civic, au îngropat România în gunoaie. Peturile au invadat atât oraşele,cât şi zonele sălbatice ale ţării.

Element cheie al societăţii de consum, plasticul este un material foarte utilizat în producerea de ambalaje. Polietilenul tereftalat (PET), un plastic din familia poliesterilor, este astăzi folosit cu precădere în industria alimentară, la ambalarea băuturilor răcoritoare, apei minerale, laptelui, uleiului şi a altor tipuri de produse.

Deşi materialul este ieftin, preţul pe care îl plătim pentru utilizarea pe scară largă a „sticlelor din plastic” este extrem de mare: în ultimii ani a crescut foarte mult cantitatea de deşeuri din plastic, depozitate la întâmplare în natură. Petul nu este biodegradabil şi rezistă sute de ani, aducând prejudicii semnificative mediului înconjurător. De aceea, colectarea şi reciclarea „sticlelor din plastic” este absolut necesară.

În România au fost puse pe piaţă, anul trecut, aproximativ 350.000 de tone de ambalaje plastice, o mare cantitate fiind reprezentată de pet. Conform unui raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti, în ţara noastră, capacitatea actuală de reciclare a plasticului, inclusiv pet, este de 45-50.000 de tone pe an. Peturile care nu sunt valorificate ajung fie la gropile de gunoi, fie la voia întâmpării, în natură. 

Colectarea selectivă, în curs de dezvoltare

Până în 2013, românii vor trebui să recicleze 22,5 la sută din totalitatea deşeurilor din plastic puse pe piaţă, conform HG nr. 621/2005. Cum cea mai mare parte din cantitatea de deşeuri plastice, inclusiv pet, provine de la populaţie, pentru realizarea ţintei, va trebui implementat la nivel naţional un sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor la care românul de rând să aibă acces cu uşurinţă.

Colectarea selectivă a deşeurilor presupune depozitarea gunoaielor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Peturile care sunt plasate în locurile special amenajate, adică în containerul galben pe care scrie „plastic”, au şi cea mai mare şansă să fie reciclate. Conform Ministerului Mediului, până la data de 15 decembrie 2007, sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje a fost implementat în 182 de localităţi inclusiv în municipiul Bucureşti.

Capitala începe să colecteze selectiv

În Capitală, sectorul 6 este campion la colectarea selectivă. Lorita Constantinescu, director de comunicare la Eco-Rom Ambalaje, organizaţia care preia responsabilităţile de reciclare a peste 1000 de firme care pun pe piaţă ambalaje, a spus că asociaţia este în discuţii avansate cu sectorul 1 şi 3 pentru punerea la punct a unui program amplu de colectare selectivă.

Conform unui studiu realizat de IMAS cu sprijinul Eco-Rom, aproximativ 80 la sută dintre românii care au la dispoziţie infrastructura necesară, depun selectiv deşeurile de ambalaje. Sunt însă şi românii care au în apropiere containere destinate sortării gunoaielor, dar care nu aruncă petul „la locul său”, ci în ghena de la bloc, spre indignarea vecinilor.

„Nu pot înţelege de ce unii preferă să înfunde ghena cu sticle de plastic în condiţiile în care la colţul străzii sunt containere puse acolo special pentru aruncat peturile. Abia aici intervine civilizaţia”, povestea o locatară din Drumul Taberei. România mai are timp până în 2017 să extindă la nivel naţional programul de colectare selectivă.

Europenii aruncă mii de tone de pet

Petul a fost inventat în 1941, fiind utilizat iniţial în industria textilă. La producerea de ambalaje pentru băuturi, a început să fie folosit prin anii ‘70.

Petul se produce din petrol şi este format din două substanţe – etilen-glicol şi acid tereftalic.

Deşi producţia unui kilogram de pet nu necesită decât 1,9 kilograme de petrol brut, iar fabricarea ambalajelor din plastic înseamnă doar 1,5 la sută din consumul total de petrol, petul reprezintă totuşi 40 la sută din totalul consumului de plastic în Europa.

Europenii aruncă în fiecare an atât de multe peturi, încât ar putea ridica o construcţie de mărimea Turnului Eiffel.

 Anul trecut, europenii au aruncat aproape un milion de tone de peturi.

Problemele de mediu pe care le pune petul sunt foarte mari, având în vedere că odată aruncată în natură, sticla din plastic se degradează în sute de ani.

Totuşi, laboratoarele de cercetare ale Universităţii de Ştiinţe şi Tehnologie din Missouri, Statele Unite, au creat un plastic ce se degradează în decursul a patru luni după ce au fost aruncate.

Descoperirea ar putea contribui la dezintegrarea tonelor de peturi care sunt anual depozitate la gropile de gunoi.

Sticlele din plastic pot fi folosite la dezinfectarea apei. Este suficient ca o sticlă din plastic să fie umplută cu apă şi lăsată în soare mai puţin de şase ore. În acest timp, microorganismele patogene sunt distruse.

Această întrebuinţare ingenioasă, descoperită de câţiva cercetători elveţieni, ar putea permite ameliorarea sănătăţii populaţiilor care nu au acces cu uşurinţă la apă potabilă.

350.000

- de tone de ambalaje din plastic sunt puse anual pe piaţă în ţara noastră

50.000

- de tone de deşeuri plastice se reciclează în momentul de faţă în România