Cum stăm cu parcurile?
0
Toate oraşele din România sunt în criză de terenuri pentru spaţiile verzi Primarul Sorin Oprescu crede că în Herăstrău ar trebui reînviată tradiţia vânzătorilor de îngheţată.
Toate oraşele din România sunt în criză de terenuri pentru spaţiile verzi
Primarul Sorin Oprescu crede că în Herăstrău ar trebui reînviată tradiţia vânzătorilor de îngheţată. În Cişmigiu şi Tineretului sunt necesare reţele wireless.
Edilul-şef al Capitalei a avut o discuţie amplă cu Virgil Cârstea, directorul general al Administraţiei Lacuri, Parcuri, Agrement, şi s-a arătat interesat de modul în care au fost aprobate construcţiile ridicate în parcurile bucureştene.
Noul primar general al Capitalei s-a arătat interesat şi de o "scurtă analiză a spaţiilor verzi" şi a apreciat că au fost fost înregistrate anumite îmbunătăţiri în domeniu, realizate de predecesorii săi.
Criza spaţiilor verzi
Problema spaţiilor verzi este însă publică, încă de când a fost semnalată de ministrul mediului, Attila Korodi. La un an de când a intrat în vigoare legea care obligă edilii să ia măsuri pentru extinderea zonei verzi din localităţi, primăriile bucureştene din sectoarele 1, 2, 3 şi 6 încă nu transmiseseră planuri pentru amenajarea de parcuri şi grădini, s-a plâns Korodi.
În ţară, precizează ministrul, 87 de primării, adică un sfert din totalul acestora, sunt în întârziere la acest capitol. Toţi restanţierii riscă amenzi, între 30.000 şi 60.000 RON, a avertizat ministrul mediului, Attila Korodi.
Standardul european, greu de atins
Conform standardelor europene, până în anul 2013,
fiecărui orăşean trebuie să-i revină 26 mp de spaţiu verde, normă de care depinde sănătatea oamenilor. În România, acest spaţiu este, deocamdată, de 9 mp.
Bucureştenii stau ceva mai bine, cu o medie de 11 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Repartizarea pe sectoare este însă inegală, în sectoarele 1 şi 3 locuitorii fiind ceva mai avantajaţI, cu o raţie de 14 mp de verdeaţă pe cap de om, în timp ce în sectorului 5, doar 6 mp de spaţiu verde revin pe cap de locuitor.
Ministrul mediului Attila Korodi a precizat că, până în 2010, ar trebui ca fiecare locuitor să beneficize de 20 mp de spaţiu verde, astfel încât până în 2013 să se ajungă la 26 mp. În opinia ministrului, realizarea acestui obiectiv presupune ca aproximativ 30% din suprafaţa fiecărui oraş să fie amenajată ca spaţiu verde.
De unde se va dubla suprafaţa?
E greu de crezut că noul primar se va apuca să dărâme blocuri sau magazine ca să facă rost de spaţiul care-i lipseşte. Prin urmare, pentru a-i fi de ajutor, prezentăm două dintre soluţiile adoptate pe alte meleaguri: parcările ecologice şi grădinile de pe terasele blocurilor.
Edilii Bucureştiului nu trebuie să reinventeze roata, ci pot lua exemplu de la alte oraşe din lume sau din ţară. De pildă, chiar la noi, la Timişoara, se amenajează parcări din alveole de beton, în care se cultivă iarbă. Dacă toate parcările bucureştenilor ar fi reconstruite după acest model s-ar putea obţine imediat cota de spaţiu verde necesară până în anul 2010.
A doua soluţie vine tocmai de la New York, unde s-au amenajat pe acoperişurile clădirilor frumoase grădini, cu iarbă, pomişori şi bazine cu apă puţin adânci, lângă care, pe o bancă, se poate citi o carte.
Soluţii
Extinderea spaţiului verde citadin este condiţionat o multitudine de cerinţe. Există însă soluţii, printre care, parcările auto ecologice şi amenajarea de grădini pe terasele blocurilor.
Parcările cu alveole din beton, în al căror spaţiu creşte iarba, există deja în Bucureşti şi in alte oraşe din ţară. Extinderea lor este o modalitate de a mări spaţiul verde din oraş.
Grădinile de pe terasele blocurilor pot fi amenajate şi la noi, după modelul celor din străinătate. Ele pot deveni oaze de verdeaţa şi relaxare, la îndemăna orăsenilor.
Când terenurile amenajate ca spaţii verzi sunt revendicate de foştii proprietari, ei ar trebui sfătuiţi să accepte alte locaţii
Attila Korodi, ministrul mediului
Se încarcă comentariile...
