De ce nu sunt bani în Sănătatea românească

Ziarul „Adevărul" a dezbătut împreună cu specialişti în sănătate publică, manageri de spitale şi consultanţi, problemele majore care duc la subfinanţarea sistemului sanitar.

An de an, banii pentru Sănătate se termină cu câteva luni înainte de sfârşitul anului, bolnavii nu mai pot face investigaţii pentru monitorizarea afecţiunilor de care suferă, nu-şi mai pot continua tratamentele, iar medicii devin neputincioşi. Nu mai departe de finalul lunii trecute, Guvernul României a trebuit să suplimenteze fondurile pentru Sănătate, printr-o rectificare bugetară, fiindcă banii s-au terminat încă de la sfârşitul lunii septembrie.

Aceste probleme nu ar trebui să existe, iar astfel de soluţii nu ar fi necesare dacă cheltuielile din sistem ar fi mai transparente şi dacă distribuirea banilor s-ar face în mod corect.

Dezechilibre în finanţarea spitalelor

Una dintre principalele probleme este finanţarea incorectă a spitalelor. De exemplu, Institutul Clinic Fundeni, care tratează an de an mai ales bolnavi veniţi din ţară şi de la alte spitale din Bucureşti, are deja depăşiri de buget de aproximativ 28 de milioane de lei, după primele nouă luni ale acestui an, potrivit managerului general, dr. Carmen Orban. Ceea ce înseamnă că bugetul alocat acestui spital este mult prea mic în comparaţie cu realizările sale reale.

Aşa se întâmplă în mai multe spitale mari, de urgenţă, din ţară, cum este şi Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan" din Capitală. „Avem 20.000 de cazuri de anul trecut şi de anul acesta care nu au fost plătite", spune managerul Alexandru Ciocâlteu, care a fost şi preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în perioada 1999-2000.

În acelaşi timp, unităţi cum este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, care este finanţat ca un spital regional, nu are aparatura şi specialiştii necesari pentru a atinge standardul impus. De aceea, cazurile grave sunt trimise către alte unităţi medicale, semnalează medicul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El spune că „Ministerul Sănătăţii a început deja demersurile pentru ca anul viitor să existe un nou model de finanţare a spitalelor, în funcţie de realizările reale".

Înalta tehnologie este risipită

„Întâi de toate, este nevoie de o planificare a serviciilor de sănătate. De exemplu, toată tehnologia înaltă trebuie să fie concentrată în anumite unităţi, nu risipită peste tot în ţară, unde nu este utilizată la maximum", este de părere medicul Aurora Dragomirişteanu, fost medic-şef la CNAS, actual director al Registrului Naţional de Celule Stem Hematopoietice.

Potrivit specialistei, lipsa personalului specializat în folosirea unor astfel de tehnologii este o altă problemă. De exemplu, sunt spitale în ţară dotate cu angiografe, dar care nu au şi specialişti în angiografie.

Repetarea analizelor, gaură în buget

Trimiterea de la un spital la altul a pacienţilor reprezintă o problemă pentru buget fiindcă fiecare unitate sanitară solicită un nou set de analize ori de investigaţii cum sunt radiografiile sau chiar tomografiile computerizate (CT), care sunt scumpe. „Se risipesc bani prin duplicarea nejustificată a acestor investigaţii, precum şi prin solicitarea unor investigaţii nenecesare", precizează medicul Aurora Dragomirişteanu.

De asemenea, este bine cunoscut faptul că multe laboratoare private din România decontează la CNAS analize fictive. Cu toate acestea, „în momentul de faţă nu există capacitatea de a face controale sau evaluări corecte care să depisteze astfel de nereguli. Trebuie organizate evaluări la nivelul procedurilor. Dar Direcţiile de Sănătate Publică, singurele care pot da sancţiuni, nu au experţi care să facă evaluări. Casa de Asigurări reacţionează doar la sesizări", semnalează dr. Dragomirişteanu. Potrivit specialistei, 10% din totalul bugetului de asigurări revine analizelor de laborator.

Şi în dializă există o lipsă a controalelor riguroase, după cum atrage atenţia prof. dr. Alexandru Ciocâlteu. „Dializa consumă 250 de milioane de euro pe an şi nu există o comisie de control", spune el.

Contribuţiile sociale, colectate prost

O soluţie pentru ca bugetul de sănătate să fie mai mare ar putea fi creşterea contribuţiilor. Dar degeaba se cresc contribuţiile dacă nu se îmbunătăţeşte metoda de colectare a acestora, este de părere Sergiu Neguţ, fondator al firmei de consultanţă Wanted Transformation Consultancy. Potrivit lui, una dintre principalele probleme este aceea că marile companii de stat nu plătesc taxele la Fondul Unic de Sănătate.

„Este posibil să se păstreze procentul actual de contribuţie, dar acele categorii care astăzi nu plătesc ar trebui să plătească, ori echivalentul contribuţiilor lor ar trebui acoperit din bugetul de stat, din taxe", precizează Neguţ.

Fostul şef al CNAS, reclamat de Guvern la DNA

Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS). Inspectorii guvernamentali au descoperit mai multe încălcări ale legii.

Evidenţa defectuoasă a contribuabililor trimestriali. Din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-ar fi exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei (42 de milioane de euro), reprezentând contribuţii trimestriale, menţionează Mediafax. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Achiziţiile şi managementul resurselor umane. Au fost găsite nereguli în îndeplinirea atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice. De asemenea, au fost încălcate şi prevederile legale privind managementul resurselor umane.

Neîncasarea contribuţiilor din industria pharma. Corpul de Control aminteşte totodată că, din 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuţie trimestrială, denumită şi taxa clawback. Sumele reprezentând contribuţia trimestrială, au acelaşi regim juridic precum creanţele bugetare, iar în legătură cu veniturile obţinute din contribuţia trimestrială, ordonatorii de credite au aceleaşi obligaţii ca şi în cazul altor venituri bugetare.

Ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNAS aveau obligaţia de a emite un ordin comun conţinând normele de aplicare referitoare la contribuţia trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ opt luni faţă de termenul legal, deşi, în 2009, raţiunea instituirii obligaţiei de plată a contribuţiei trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanţare a sistemului public de sănătate, în regim de urgenţă, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate şi utilizate de minister.

Conform comunicatului transmis de Guvern, paguba a fost găsită prin verificarea activităţii CNAS în două perioade diferite, respectiv ultimul trimestru din 2009 - al treilea trimestru din 2010, şi ultimul trimestru din 2009 - al treilea trimestrul din 2011.

Lucian Duţă, pus la zid

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că este responsabil preşedintele de atunci al CNAS, Lucian Duţă, care nu a luat măsuri în vederea organizării unei evidenţe complete a plătitorilor contribuţiei, stabilirii corecte a contribuţiei datorate, verificării corectitudinii şi realităţii declaraţiilor depuse pentru determinarea sumelor datorate de plătitori.

Taxa clawback, aplicabilă din iunie 2010, aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producătorii de medicamente care nu au plătit această contribuţie trebuie să o facă cu 2009, a declarat, duminică, pentru Mediafax, fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă.

Geza Molnar a „luptat" în ambele tabere

În urma verificărilor, inspectorii guvernamentali au descoperit şi faptul că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătăţii, a lucrat atât ca membru în Consiliul de Administraţie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administraţie al companiei Antibiotice Iaşi. Astfel au fost încălcate prevederile legale, conform cărora membrii CA al CNAS nu au voie să aibă funcţii în companii farmaceutice.