O idee de Nobel a devenit afacere în România

Clinica Motivation, prima întreprindere socială înfiinţată după modelul lui Muhammad Yunus, din Bangladesh, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, s-a deschis ieri la Bucureşti. Banii câştigaţi de Fundaţia Motivation din clinica medicală vor fi investiţi în servicii gratuite de sănătate pentru persoane cu dizabilităţi.

Într-un sediu al unei foste frizerii de lângă Palatul Parlamentului, începând de ieri funcţionează Clinica de Recuperare Motivation, prima afacere socială pusă pe picioare în România după modelul inventat de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În principiu, o întreprindere socială funcţionează cu ajutorul unui credit bancar cu dobândă zero, trebuie să slujească o comunitate, să creeze locuri de muncă şi să reinvestească tot profitul în afacere. În acest caz, Fundaţia Motivation a primit un credit de 30.000 de euro cu dobândă zero şi fără garanţii de la BCR pentru o clinică unde vor fi angajaţi doi medici şi patru kinetoterapeuţi. Din banii câştigaţi, organizaţia va acoperi împrumutul şi va oferi servicii medicale gratuite pentru propriii beneficiari, persoane cu dizabilităţi.

Primii 30.000 de euro din 3 milioane

Principiul întreprinderilor sociale a fost descoperit de prof. Muhammad Yunus, din Bangladesh, care a şi venit în octombrie anul trecut în România odată cu lansarea Social Business Tour, un proiect comun al grupului bancar austriac Erste, Ministerului Muncii din Austria, companiei de microfinanţare „good.bee" şi Grameen Creative Lab. Pe lângă România, alte cinci ţări (Austria, Slovacia, Ungaria, Cehia şi Serbia) urmau să primească finanţări în valoare totală de 10 milioane de euro, dintre care trei erau destinate ţării noastre. Cei 30.000 de euro împrumutaţi de BCR Fundaţiei Motivation sunt, practic, banii oferiţi din primul proiect câştigat în această iniţiativă a afacerilor cu caracter social.

Afacere cu scaune rulante

Potrivit lui Cornel Cojocaru, director de comunicare al BCR, principalul atu pentru care Fundaţia Motivation a primit creditul este încrederea în bonitatea afacerii. Acestuia i s-a adăugat şi relaţia lungă pe care o organizaţia o are cu banca, din 1996, şi experienţa asociaţiei în a scoate profit din activităţi sociale. Anterior, Motivation a demonstrat că obţinerea de scaune rulante pentru membrii săi poate fi o acţiune profitabilă. Teoretic, pentru orice persoană cu dizabilităţi de deplasare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asigură o sumă de 1.268 de lei pentru obţinerea unui scaun rulant. Dacă cel în cauză doreşte un scaun mai scump, plăteşte diferenţa. „Însă de multe ori Casa întârzie şi câte trei ani decontarea scaunului. Motivation asta face, cumpără şi aduce imediat scaunul persoanei care are nevoie de el şi aşteaptă decontarea de la cel în cauză. Spre deosebire de alţii, noi le dăm beneficiarilor noştri chiar scaunul de care au nevoie, pentru că de multe ori ei sunt păcăliţi de diverşi furnizori", explică Cristian Ispas, directorul general al organizaţiei. La această oră, Fundaţia Motivation a ajuns să distribuie 1.200 de scaune rulante pe an.

Profit din al treilea an

Pentru clinică, Motivation va primi banii din credit în tranşe, pe parcursul a cinci ani, dar Cristian Ispas crede că afacerea va deveni profitabilă şi va începe să returneze banii din al treilea an de la înfiinţare. „Pentru că ştim cât de importantă este şi ce înseamnă recuperarea medicală de calitate, Clinica Motivation îşi propune ca, în următorii ani, să aibă cei mai mulţumiţi pacienţi de pe piaţa centrelor de recuperare medicală din Bucureşti. În plus, vrem să le oferim clienţilor noştri oportunitatea ca, fără să plătească nimic în plus, să îi ajute pe alţii care nu-şi pot permite să beneficieze de recuperarea medicală de care au nevoie", a declarat Cristian Ispas. Întrebat ce va face banca în cazul în care Motivation nu va scoate profit astfel încât să poată plăti creditul, Cornel Cojocaru a declarat: „Noi considerăm că într-o situaţie socială şi economică a României precum cea de acum, acest proiect este unul de succes. Dacă România va da faliment, atunci şi el va da faliment".

Cristian Ispas, director Motivation

Primii pacienţi vin luni

Conducerea Fundaţiei Motivation a investit deocamdată 15.000 de euro în deschiderea clinicii din strada Uranus, nr. 100, din Bucureşti. Banii s-au dus pe închirierea unui spaţiu de 160 de metri pătraţi şi pe dotări necesare procedurilor de recuperare: o sală de kinetoterapie, o alta de lucru individual şi una de electroterapie. Clinica oferă consultaţii medicale de specialitate, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie, cursuri adresate cuplurilor în vederea pregătirii pentru naştere şi pentru îngrijirea nou-născutului.

Ideea unei clinici le-a venit celor de la Motivation când şi-au dat seama că nu mai fac faţă cererilor de servicii medicale din partea persoanelor cu dizabilităţi, ne explică Ispas: „Aveam patru centre de recuperare medicală până acum, în Bucureşti, Ploieşti, Sibiu şi Turnu Severin. La cel din Bucureşti, pentru o şedinţă gratuită de kinetoterapie, de exemplu, oamenii aşteptau trei luni. Nu aveam nici personal suficient şi nici spaţiu. Acum îi vom transfera pe o parte dintre ei la această clinică. Luni, 29 august, ne vin primii patru pacienţi".

Un masaj, 30 de lei

Conducerea noii clinici crede că îşi va atrage clienţii cu programe individualizate de recuperare medicală, pentru diverse afecţiuni: ortopedie (recuperare post-fracturi, contracturi musculare, dureri de spate), neurologie (paralizie cerebrală, traumatism vertebro-medular, accident vascular cerebral, distrofie musculară), reumatologie, geriatrie. În plus, se oferă şi pachete de servicii. De exemplu, unul mixt de recuperare durează două ore, conţine masaj, kinetoterapie şi fizioterapie şi costă 70 de lei. O procedură de fizioterapie costă 15 lei, iar un masaj segmentar de 30 de minute, 30 de lei.

"Le oferim clienţilor noştri oportunitatea să îi ajute pe alţii."
Cristian Ispas
director Motivation

0% este dobânda creditului de 30.000 de euro primit de Fundaţia Motivation pentru afacerea socială

„Banca săracilor", modelul Muhammad Yunus

Înfiinţarea Grameen Bank („Banca săracilor") în Bangladesh i-a adus lui Muhammad Yunus Premiul Nobel pentru Pace în 2006. Ideea sa a fost să ofere sprijin şi finanţare persoanelor cu venituri mici, care nu aveau acces la credite de la instituţiile bancare. La mijlocul anilor '70, prof. Muhammad Yunus a constatat că studiile sale sunt inaplicabile săracilor din Bangladesh. El a împrumutat atunci cu 27 de dolari 42 de împletitori de coşuri din satul Jobra şi astfel i-a scăpat de cămătarii locali şi i-a ajutat să fie independenţi. Mai târziu, prin Banca Grameen, a pus pe picioare mai multe proiecte: a adus apă curată în satele neracordate, a ajutat producătorii locali de fasole să-şi poată vinde marfa şi să devină independenţi şi a creat o firmă care produce iaurt cu şase eurocenţi paharul, pentru copiii sărmani ai ţării sale.