Investitiile straine - singura sansa pentru industria alimentara romaneasca

Micii proprietari privati (adica doua treimi din procesatori) nu au bani pentru modernizare

Inainte de momentul inte grarii in Uniunea Europeana, pentru industria alimentara romaneasca este imperativa atragerea capitalului strain pentru modernizarea sectorului de prelucrare a alimentelor, intrucat o industrie alimentara competitiva si care functioneaza bine este o conditie esentiala pentru aderare, este concluzia unei analize a Bancii Mondiale privind agricultura romaneasca. "Trebuie facute toate eforturile la nivel guvernamental pentru promovarea si atragerea investitiilor straine directe in industria alimentara. Guvernul ar trebui sa aiba in vedere experienta altor tari europene, in special Irlanda, in incurajarea investitiilor straine", se arata in Studiul "Sectorul agroalimentar din Romania intr-o perspectiva europeana". Expertii BM au constatat ca investitorii straini prefera in general sectorul comertului cu amanuntul si al restaurantelor, in timp ce in sectorul de prelucrare sunt vizate doar fabricile de bere si cele de lapte. In paralel, o alta masura care ar trebui luata de autoritati, considera specialistii Bancii Mondiale, este de a incuraja investitiile interne in intreprinderile prelucratoare mici si mijlocii din zonele rurale. "Micii proprietari privati (care reprezinta doua treimi din sector) sunt, in general, lipsiti de resurse financiare pentru imbunatatiri tehnologice, iar fabricile de stat supradimen-sionate, cu tehnologie invechita, lucreaza cu o capacitate si eficienta scazute", se arata in Studiu. Astfel, Romania trebuie cat mai rapid sa isi incheie cu succes eforturile de satisfacere a cerintelor legate de calitate si standardele Comunitatii Europene din domeniu, sunt de parere cei care au elaborat documentul.
Grupurile de producatori fac presiuni pentru intarzierea aplicarii legislatiei armonizate
Mari intarzieri exista in sectorul laptelui si produselor lactate, ca si in sectorul carne, unde exista presiuni din partea grupurilor de producatori pentru intarzierea aplicarii legislatiei armonizate pana in 2006, atentioneaza expertii BM. In prezent, standardele de calitate romanesti nu se ridica la nivelul celor din UE. Un exemplu in acest sens este dat de sectorul laptelui si produselor lactate care este extrem de greu de armonizat deoarece laptele este produs de o multitudine de mici gospodarii cu una-doua vaci. Standardele privind igiena si tehnologia nu se ridica la nivelul celor europene, iar sectorul lactatelor este in continuare considerat nearmonizat. "Industria alimentara romaneasca, in general, nu este pregatita pentru noul mediu competitiv asociat aderarii la UE. Doar 16% din intreprinderi aveau certificate ISO 9000 in anul 2002 si alte 13% se aflau in stadiul de implementare", potrivit Studiului.