Tinerii care au studiat pe banii guvernului sunt fericiţi că statul nu vrea să-i angajeze
0Tinerii care au studiat în străinătate pe banii Guvernului şi-au construit în ultimii ani cariere în domeniul privat. Tinerii spun că s-au luptat ani în șir ca să se angajeze în instituţii publice, aşa cum prevedea contractul semnat de ei cu statul român.
„Estimez că 99% din membrii asociaţiei nu mai vor ca statul român să-şi amintească de ei", mărturiseşte preşedintele Asociaţiei Beneficiarilor Bursei Speciale a Guvernului României (ABBSR), Simion Ilie. Atitudinea este uşor de înţeles atunci când bursierii povestesc prin ce au trecut după întoarcerea de la studiile în Occident. „Când ne-am întors în ţară, ne-am trezit refuzaţi peste tot. Ne-a luat un an, poate doi, să ne refacem vieţile, să ne facem un plan de carieră. Ar fi nedrept ca acum, la trei ani de la acel moment, să fim obligaţi să renunţăm la tot şi să mai fim nevoiţi să revenim în acel punct", a explicat Simion Ilie.
Citiţi şi:
Bursieră de 40.000 de euro, fără loc de muncă în ţară
Statul român a investit în cei 150 de tineri pe care i-a trimis la studii în cele mai bune universităţi ale lumii peste şase milioane de euro. În schimb, tinerii urmau să fie angajaţi la revenirea în ţară, pe posturi de conducere, în instituţiile publice. Banii par să fi fost risipiţi, pentru că tinerii şi-au cerut în zadar dreptul de a lucra la stat. Foarte puţini au ajuns să fie angajaţi în instituţii publice, printre aceştia numărându-se şi Radu Oprea, recent disponibilizat.
"Nimeni nu ne-a vrut"
Simion Ilie, preşedintele Asociaţiei Bursierilor, susţine că mai mulţi membri au dat statul în judecată, în nume personal, iar şase dintre ei au şi câştigat procesul, pe baza contractului semnat cu autorităţile.„Adevărul" a obţinut un astfel de document. Contractul prevede obligaţii clare pentru beneficiarii burselor. Ei trebuie să se întoarcă în România după 30 de zile de la finalizarea studiilor. Aveau dreptul să fie angajaţi într-o poziţie de conducere în instituţiile publice. La capitolul "sancţiuni", contractul prevede că beneficiarii burselor ar trebui să ramburseze 5% din suma plătită de statul român (30.000 de euro, pe an) dacă nu desfăşoară activitate în sectorul public.
„Oricine ne-ar fi dorit pe post de şoarece de bibliotecă. Nimeni nu ne-a vrut pe post de conducere, cum prevedea contractul", a afirmat Simion Ilie. El a mai arătat că, odată ce au fost refuzaţi de mai multe instituţii, oamenii şi-au căutat calea în privat, iar cei mai mulţi au acum joburi şi vieţi foarte frumoase.
„Majoritatea bursierilor şi-au respectat cu vârf şi îndesat contractele pe care le‑au semnat. De mai bine de doi ani, de când primii bursieri s-au întors în ţară, instituţiile statului nu au fost în stare să-i plaseze în posturile în care ar fi putut juca rolul de vectori ai schimbării".
Sunt suficient de buni?
Autorităţile găsesc justificări pentru refuzul de a-i angaja pe tinerii merituoşi, pentru a căror educaţie statul român a plătit milioane de euro. O astfel de motivare ar fi că tinerii n-ar mai fi trecut şi printr-un un curs organizat de Ministerul Educaţiei împreună cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), prin care ar fi trebuit să fie testaţi ca să intre în sistem. Andras Szakal, preşedintele ANFP, a declarat pentru „Adevărul", că în urmă cu aproximativ o lună a discutat cu oficalii de la Educaţie despre situaţia bursierilor. „Atunci am hotărât să demarăm un program prin care bursierii să absolve programul. Ei nu au susţinut examenul pe baza căruia să devină manageri publici. Testul acesta trebuia finanţat de Ministerul Educaţiei, care n-a mai făcut asta. În perioada următoare însă, agenţia noastră va organiza acest test cu ajutorul oamenilor pe care îi avem în agenţie", a susţinut Andras Szakal.
"99% dintre membrii asociaţiei nu mai vor ca statul roman să îşi amintească de ei."
Simion Ilie preşedintele Asociaţia Bursierilor
Se încarcă comentariile...
