VIDEO Savanţii atacă preventiv avizul lui Borbely

Cercetătorii Asociaţiei Ad-Astra desfiinţează cu argumente ştiinţifice decizia Ministerului Culturii de descărcare arheologică a Masivului Cârnic. Oamenii de ştiinţă susţin că rocile din Muntele Cârnic conţin gresii permeabile, care ar putea fi penetrate uşor de reziduurile toxice ale exploatării.

Oamenii de ştiinţă din România au luat ieri poziţie faţă de recenta decizie a Ministerului Culturii de a acorda Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic de la Roşia Montană. Cercetătorii arată că descărcarea arheologică este primul pas spre un dezastru ecologic în zonă. Oamenii de ştiinţă spun că acolo sunt cele mai importante vestigii din Epoca romană şi arată că, în pofida tuturor consolidărilor şi conservărilor pe care firma Roşia Montană Gold Corporation le promit, cei 7 km de galerii romane şi peste 80 de km de galerii medievale şi moderne sunt uşor de distrus la prima detonare a muntelui.

Click aici și aici pentru a vedea VIDEO cu dezbaterile din seria „Ce facem cu Roşia Montană", organizate de Adevărul Holding.

„Considerăm iresponsabilă nu doar decizia Ministerului Culturii, ci şi pe cea a membrilor Comisiei Naţionale de Arheologie, care au votat, în secret, în data de 12 iulie, pentru descărcarea de sarcină arheologică a Masivului Cârnic. Şedinţa secretă a Comisiei Naţionale de Arhitectură este cu atât mai surprinzătoare cu cât ordinea de zi trebuia publicată pe site-ul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, fiind o informaţie de interes public", susţine ­Raul Mureşan, coordonatorul specialiştilor Asociaţiei Ad-Astra care se ocupă de cazul Roşia Montană. În poziţia oamenilor de ştiinţă se mai arată că decizia este cu atât mai ciudată cu cât s-a încălcat o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov din anul 2007, care anulase un aviz de descărcare arheologică din 2004, eliberat anterior pentru Masivul Cârnic de către aceeaşi comisie.

Compuşii cianurii, răi pentru mediu

Cercetătorii vin cu argumente de ordin ştiinţific pentru pericolul în care se află zona din punct de vedere ecologic. Oamenii de ştiinţă arată că, pe lângă cantitatea mare de cianură folosită pentru decantare, un pericol şi mai mare îl reprezintă metalele grele. „Prin procesul tehnologic pe bază de cianuri se vor solubiliza din minereu şi alte metale grele, cum ar fi fierul, cuprul, cobaltul sau zincul, urmând ca acestea să fie deversate în iazul de decantare. Aceste metale grele vor polua suplimentar apa şi se cunoaşte foarte bine care este efectul lor toxic asupra mediului, pe perioade îndelungate de timp", mai spune Mureşan. Oamenii de ştiinţă arată că, în plus, compuşi extrem de toxici ai cianurii reprezintă surse imporante de poluare pentru că ei vor contribui la eliberarea continuă de cianuri pe o perioadă de timp necunoscută.

Pericolul din spatele barajului

Pe de altă parte, iazul de decantare care va exista în zona Masivului Cârnic are mai multe probleme din punct de vedere geologic. Specialistul Andrei Justin, fost director la Institutul Geologic al României, susţine că roca de bază a iazului este total nepotrivită, pentru că este impermeabilă. „Acest masiv este constituit din nişte gresii nisipoase, care sunt descrise ca nişte gresii nu prea pline. Pe malul drept al viitorului iaz sunt într-adevăr roci argiloase cu intercalare de gresii destul de bine cimentate.

Problema este partea stângă a iazului, unde rocile sunt improprii ca să poţi construi un bazin", susţine Andrei Justin. El mai spune că tot bazinul iazului de decantare este străbătut de 19 falii şi, oricât ar fi rocile din partea stângă a iazului de impermeabile, în timp va apărea permeabilitatea tectonică. „Asta înseamnă că pământul va fi infestat în adânc şi totodată şi apa din adâncuri, iar cel mai grav este că după puţin timp vor apărea la suprafaţă izvoare care vor fi infectate cu compuşii toxici. Ceea ce s-ar putea întâmpla ar fi un dezastru ecologic", explică geologul.

Pe de altă parte, şi arheologii sar în apărarea vestigiilor de la Roşia Montană. Arheologul Ioan Piso, unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai exploatării de la Roşia Montană, este de părere că ministrul Kelemen Hunor ar trebui să demisioneze. În primul rând, pentru că încalcă o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei şi, în al doilea rând, pentru că nu apără interesele Ministerului Culturii, ci pe acelea ale unei firme private.
Apoi, a arătat acesta, este problema patrimoniului. „Acolo, pe Muntele Cârnic, o echipă franceză a găsit 70 de kilometri de galerii, între care şapte galerii romane, dintre cele mai valoroase şi mai frumoase care se regăsesc în lume. Acum, domnul ministrul Kelemen Hunor care mi-a promis că va înscrie Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO, dă undă verde exploatării"

Primăria laudă decizia

Primăria din Roşia Montană a dat ieri un comunicat prin care laudă decizia lui Kelemen Hunor, ministrul Culturii. Primarul Eugen Furdui(PDL), cel care semnează respectiva scrisoare, susţine că dorinţa locuitorilor de la Roşia Montană este să rămână mineri. Eugen Furdui este singurul primar din lume care a declarat la începutul anului că este împotriva intrării Roşiei Montană în UNESCO.

Incompatibilităţi, plagiat şi duplicitate

Unul dintre cele mai controversate personaje de care se leagă momentul acordării avizului de descărcare de sarcină arheologică a masivului Cârnic este Mircea Angelescu. Acesta este, în prezent, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA), cea care, potrivit legii, avizează acordul şi-l trimite spre aprobare către Ministerul Culturii. Pe lângă funcţia de la CNA, Angelescu este şi director al Direcţiei Monumentelor în Ministerul Culturii.

Multe dintre casele de patrimoniu se află în paragină

Numele acestuia a apărut, în urmă cu câţiva ani, într-un imens scandal academic, legat de mai multe furturi intelectuale. Plagiatele lui - o carte pe care şi-a pus semnătura după ce a copiat-o, la virgulă, de pe o publicaţie britanică şi o jumătate de carte „fabricată" după aceeaşi reţetă - au cutremurat lumea arheologiei româneşti.

Cărţile pe care Angelescu le clonase din limba engleză erau îndrumare pentru domeniul arheologiei: „Standarde şi proceduri în arheologie" şi „Arheologia şi tehnicile de management". Consiliul Ştiinţific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan" a recomandat la acel moment Ministerului Culturii încetarea relaţiilor de muncă cu Mircea Angelescu. Angelescu a rămas însă în minister. În mandatul lui Theodor Paleologu a fost doar consilier. Kelemen Hunor l-a repus în fruntea Direcţiei de Patrimoniu.

Alte vremuri, aceiaşi experţi

O altă serie de nereguli sunt legate de numele celor care fac parte din Comisia Naţională pentru Arheologie. Pe lista membrilor poate fi regăsit şi Paul Damian, un personaj care s-a exprimat în repetate rânduri în favoarea proiectului de exploatare. Actualul director ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie a României, Damian este cel care apare şi în sentinţa judecătorească prin care este anulat primul certificat de descărcare arheologică obţinut de RMGC de la Ministerul Culturii.

Iniţial, decărcarea arheologică trebuia să se bazeze pe un raport de specialitate, întocmit de o echipă multinaţională de arheologi, condusă de dr Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse. Instanţa a constatat însă că raportul întocmit de Beatrice Cauuet nu propunea ca anumite zone să fie descărcate de sarcină arheologică, ci făcea propuneri de conservare a zonelor respective. Însă, în momentul înaintării documentaţiei la Ministerul Culturii în vederea obţinerii descărcării arheologice, la raportul expertului francez au fost alipite concluziile şi interpretările lui Paul Damian, care argumenta că anumite zone pot fi descărcate de sarcină arheologică.