Moştenirea remaniaţilor: taxe mai mari
0Foştii miniştri Sebastian Vlădescu, de la Finanţe, şi Mihai Şeitan, de la Muncă, au lăsat după remaniere un nou proiect de Cod Fiscal care aduce şi mai multe taxe pentru români. Cei mai afectaţi de prevederile care ar urma să intre în vigoare de la începutul lui 2011 sunt românii care obţin venituri din activităţi independente. Ei vor plăti contribuţii duble.
Vezi aici modificările aduse Codului fiscal!
Miniştrii remaniaţi Sebastian Vlădescu, Mihai Şeitan, Adriean Videanu şi Mihai Dumitru au lăsat „moştenire" înlocuitorilor săi proiecte neterminate şi propuneri legislative care apasă şi mai greu pe umărul românilor.
Mai citeşte şi:
Şeful Băncii Centrale Europene: "Încurajez Guvernul României să implementeze deciziile curajoase"
SUA: impozit pe chifle şi bronz artificial
Mai mult, Şeitan şi Vlădescu au conceput pe ultima sută de metri un proiect de modificare a Codului Fiscal pe care nu l-au supus dezbaterii publice, ci l-au publicat numai pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
Proiectul prevede ca, de la 1 ianuarie 2011, românii cu activităţi independente să plătească contribuţii sociale aproape duble faţă de nivelul actual, abia stabilit în urmă cu trei luni. Mai exact, persoanele care obţin venituri din activităţi independente, cum ar fi cei cu drepturi de autor sau persoanele fizice autorizate, vor trebui să plătească contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri.Iniţiativa miniştrilor remaniaţi are slabe şanse să primească votul Parlamentului, tensiunile din Coaliţie luând deja proporţii.
Moartea drepturilor de autor şi a PFA-urilor
Cumulând contribuţiile, o persoană cu activităţi independente va plăti statului cel puţin 25,36% din venitul încasat. Având în vedere că un român plătit pe cartea de muncă plăteşte în prezent contribuţii sociale de 16,5% şi unul plătit pe drepturi de autor - 25,36% (începând cu 1 ianuarie 2011), contractul pe drepturi de proprietate intelectuală nu-şi mai are rostul.
Angajatorul va fi în continuare singurul avantajat de această formă de plată pentru că, în cazul drepturilor de autor, este scutit de plata contribuţiilor. Contribuţia la pensii ar urma să crească de la 10% la 24,43%, contribuţia la sănătate de la 5% la 8,35%, iar cea la şomaj de la 0,5% la 0,78%. În plus, proiectul prevede contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate de 0,85% şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale de 0,15%-0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc. În plus, se vor impozita cadourile de 8 Martie cu o valoare ce depăşeşte 150 de lei.
„Politică fiscală de clasa a patra"
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, susţine că politica fiscală a României este una de „clasa a patra" şi se vehiculează variante care se contrazic unele pe altele. „Aplicăm procente la sume pe care deja le ştim, doar atât putem să facem. Reglementarea îi va afecta tot pe cei cu drepturi de autor, care plătesc contribuţii la buget, dar nu va avea impact asupra maneliştilor", a declarat Pârvan, potrivit Mediafax. În plus, el spune că publicarea proiectului pe site-ul Secretariatuui General al Guvernului, şi nu pe cel al Finanţelor sau al Ministerului Muncii, ridică semne de întrebare.
Modificări luate în serios
Noii miniştri ai Muncii şi Finanţelor susţin că modificările la Codul Fiscal vor fi discutate miercuri în şedinţa de Guvern. Dacă Ioan-Nelu Botiş (Muncă) ar opta pentru dublarea contribuţiilor în cazul drepturilor de autor, colegul său de la Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a refuzat să se pronunţe. Botiş a declarat că se discută în prezent două variante: contribuţii de până la 35,5% sau menţinerea acestora la 16,5%.
"Vor fi mai multe modificări la Codul Fiscal. Nu doresc să mă pronunţ încă asupra proiectului de Ordonanţă aflat în dezbatere."
Gheorghe Ialomiţianu ministrul Finanţelor
"Majorarea contribuţiilor sociale de la 16,5% la 35,55% este corectă. Faptul că pe drepturi de autor plăteşti contribuţii mai mici, duce la un punctaj de pensie mai mic."
Ioan Botiş ministrul Muncii
Ce proiecte au de continuat noii miniştri
Noii membri ai Cabinetului Boc au primit de la predecesori proiecte controversate
- Premierul Emil Boc a avut în ultimele două zile mai multe întrevederi cu noii membri ai Cabinetului pentru a le transmite directive clare.
- Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor, va trebui să rezolve haosul legislativ creat de modificarea Codului Fiscal pentru lărgirea bazei de impozitare. El a moştenit şi măsurile privind combaterea evaziunii fiscale pe care va trebui să le pună în aplicare. Piatra de încercare va fi însă redactarea proiectului de buget pe 2011.
- Ioan-Nelu Botiş, ministrul Muncii, va trebui să clarifice prevederile privind stagiul de cotizare în cazul celor plătiţi pe drepturi de autor. El este pus în situaţia de a continua negocierile cu sindicatele pentru o nouă lege a salarizării unitare, dar şi pentru o serie de modificări la Codul Muncii.
- Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a primit de la Mihai Dumitru o situaţie slabă a absorbţiei fondurilor europene, dar şi probleme privind plăţile directe pe suprafaţa agricolă. Tabără va trebui să gestioneze şi situaţia subvenţiilor eliminate.
- Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, va trebui să facă faţă criticilor venite din mai multe părţi privind proasta gestionare a fondurilor europene, la nivelul instituţiei. Boagiu va trebui să continue restructurările la CFR.
- Ion Ariton, ministrul Economiei, a primit moştenire de la Adriean Videanu proiectul înfiinţării celor două companii energetice, Electra şi Hidroenergetica. El va trebui să continue şi procedurile de vânzare la bursă a unor părţi din acţiunile minoritare deţinute de stat la OMV Petrom, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.
- Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, va trebui să pună la punct până la 25 septembrie sistemul prin care contribuabilii îşi pot depune declaraţiile şi îşi pot plăti contribuţiile online. El a moştenit de la Gabriel Sandu şi proiectul portalului eRomânia.
25,36% Cota minimă de contribuţii pe care ar urma să o plătească persoanele cu venituri din activităţi independente.
500.000 Numărul românilor care obţin în prezent venituri din contracte de drepturi de proprietate intelectuală.
Haosul fiscal încinge Coaliţia
UDMR nu va accepta creşterea contribuţiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente, „nici acum, şi nici în perspectivă", a declarat vicepremierul Marko Bela (foto). Liderii UDMR au declarat că nu au fost informaţi de aceste modificări şi că vor ridica această problemă în şedinţa de astăzi a Coaliţiei.
„Nu cunosc un astfel de proiect, dar în niciun caz nu vom accepta o astfel de constrângere", a afirmat Marko Bela. Şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că nu consideră normal ca UDMR să nu fie informat de modificările pe care le pregăteşte Guvernul şi că îi va transmite acest lucru premierului Emil Boc. Proiectul nu are, cel puţin la nivel declarativ, nici sprijinul UNPR. "Nu mi se pare un lucru necesar pentru că loveşte în intelectuali", afirmă vicepreşedintele formaţiunii, Valeriu Steriu. El spune că, după ce proiectul va fi finalizat, va fi discutat în cadrul coaliţiei guvernamentale.
„Cei care sprijină acest proiect vor veni cu el în coaliţie, iar noi vom veni cu proiectul cu privire la impozitarea averilor mari. Proiectul nostru ar aduce 3 miliarde de euro la buget, al lor ar aduce câteva zeci de milioane, dar ar lovi în intelectuali", a mai spus Steriu.
Contribuţiile, virate de angajator
Guvernul va discuta în şedinţa de miercuri unele modificări ale Ordonanţei 58 privind impozitarea drepturilor de autor. „Ordonanţa va fi modificată în sensul în care, în cazul persoanelor fizice, angajatorul să poată vira contribuţiile", a spus ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Şi Ministerul Muncii urmează să vină cu modificări la actul normativ pentru a face precizări în legătură cu recunoaşterea stagiului de cotizare. UDMR a cerut săptămâna trecută revenirea Guvernului asupra unor prevederi astfel încât să se evite cozile de la ghişee create la sfârşitul lunii trecute. „Propunerea a fost decisă de principiu în Guvern", a precizat ministrul Mediului, Laszlo Borbely.