Mircea Geoană, preşedinte în urma exit-poll-urilor!

Social-democratul Mircea Geoană a câştigat alegerile pentru Cotroceni, potrivit exit-poll-urilor. INSOMAR îl creditează pe candidatul PSD cu 52% din opţiunile alegătorilor, în timp ce Traian Băsescu ar fi obţinut 48% din sufragii. Se aşteaptă însă rezultatele numărătorii oficiale a voturilor, deoarece rezultatele exit-poll-urilor se încadrează în marja de eroare de + / - 3%.

ORA 23.15 Candidatul Alianţei PSD+PC, Mircea Geoană, este dat drept câştigător al alegerilor prezidenţiale potrivit exit-poll-urilor de la ora 21,00.Conform exit-poll-ului realizat de CCSB, Mircea Geoană a obţinut 51%, în vreme ce contracandidatul său, Traian Băsescu, susţinut de PD-L, ar fi obţinut 49%. Exit-poll-ul CURS îl prezintă pe Mircea Geoană drept câştigător cu 50,7% din voturi, iar Traian Băsescu este creditat cu 49,3%. Exit-poll-ul INSOMAR îl situează pe Mircea Geoană pe primul loc cu 51,2%, iar pe Traian Băsescu pe locul al doilea cu 48,8%. Potrivit CSOP, Traian Băsescu a obţinut 50,4%, iar Mircea Geoană - 49,6%.

ORA 23.00 La nivel naţional 56,99% dintre alegători s-au prezentat duminică la urne până la ora 21.00, la turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.La primul tur de scrutin din data de 22 noiembrie, până la ora 21.00 îşi exprimaseră opţiunea pentru alegerea preşedintelui 53,52% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

ORA 22.55 Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, duminică seară, că în secţiile speciale din întreaga ţară au fost exprimate, până la închiderea urnelor, 617.135 de voturi. Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a arătat că cele mai multe dintre acestea au fost exprimate în secţiile speciale din judeţele Timiş - 30.487, Cluj - 29.147, Ilfov - 26.914, Dolj - 26.507 şi Iaşi - 24.139.

ORA 22.50 Mircea Geoană a obţinut, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 51,2% din voturi, în timp ce Traian Băsescu are 48,8%, potrivit exit-poll-ului INSOMAR, difuzat de Realitatea TV, după centralizarea datelor înregistrate până la ora 21.00. Conform estimărilor INSOMAR, candidatul PSD, Mircea Geoană, a obţinut la scrutinul de duminică 51,2% din voturi, în timp ce Traian Băsescu a fost votat de 48,8% dintre alegători.

ORA 22.45 Candidatul PSD la Preşedinţie Mircea Geoană a obţinut, la scrutinul de duminică, 50,7% din voturi, iar Traian Băsescu 49,3%, potrivit rezultatelor finale ale exit-poll-ului realizat de CURS pentru TVR. Rezultatele CURS bazate pe datele centralizate de la ora 19.00 indicau că Mircea Geoană a obţinut 50,80 % din voturi, în timp ce Traian Băsescu a fost votat de 49,20 % din alegători.

ORA 21.00 ALEGERILE PREZIDENŢIALE

Mircea Geoană
INSOMAR 51,6 %
CCSB 51,2%
CSOP 50%
CURS 50,8%

Traian Băsescu
INSOMAR 48,4%
CCSB 48,8
CSOP 50%
CURS 49,2%

Mircea Geoană: "E o noapte frumoasă pentru democraţia românească. Vă mulţumesc celor care mi-aşi acordat încrederea. Vreau să mulţumesc tuturor şi în primul rând lui Crin Antonescu şi prietenilor liberali. Este şi victoria lui. Ceea ce a făcut Crin Antonescu reprezintă un lucru minunat.
Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine şi care m-au susţinut. Este o noapte de vis! Am avut dreptate! Când de luni de zile vorbim de unitate şi de a salva locuri de muncă şi de a relansa această ţară minunată. Victoria noatră este victoria tuturor cetăţenilor României care îşi doresc o viaţă mai bună. Vreau să-i mulţumesc şi celui care a condusRomânia în ultimii cinci ani şi-l voi asigura pe Traian Băsescu că-l voi trata cu respect şi demnitate. Împreună cu Crin Antonescu am spus că vom pune România pe picioare. Vom avea, în câteva zile, un Guvern Johannis care să redreseze ţara. De astăzi sunt preşedintele tuturor românilor şi îi voi trata cu respect".

Crin Antonescu: "Le mulţumesc tuturor celor care au înţeles că avem nevoie de o schimbare. Noi nu avem voie să ratăm această şansă. Împreună cu acest preşedinte nou, Mircea Geoană, noi vom recontrui România. După validare vom face un Guvern democratic şi vom trece la treabă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte Mircea Geoană!"

Traian Băsescu: "Am învins! Vă asigur că şi de această dată, ca şi în 2004, puteţi avea deplină încredere în ceea ce vă spun: am câştigat! Eu cred că- astăzi prin votul lor, românii i-au dat dreptate lui Brucan. Au trecut cei 20 de ani de tranziţie şi am învăţat pe deplin democraţia.
Peste cinci milioane de români au avut şansa să voteze modernizarea României. Nu avem altă variantă decât programul propus de mine care, prin votul lor, românii şi l-au asumat. Le mulţumesc tuturor celor care au votat Traian Băsescu! Electoratul meu trebuie să fie convins că alegerile nu pot fi fraudate"

În primul tur al alegerilor prezidenţile din 2004, Traian Băsescu obţinuse 33.86%, în timp ce Adrian Năstase avea 40.97%. În turul al doilea, Traian Băsescu a obţinut 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansându-l pe contracandidatul său, Adrian Năstase (48,77%). Traian Băsescu a fost primul preşedinte după 1990 care a obţinut un mandat de 5 ani, în baza modificărilor Constituţiei.

Anterior, Traian Băsescu a fost primarul general al Capitalei timp de două mandate (1996 - 2000, 2000-2004). În 2004 a câştigat un al treilea mandat, dar a renunţat după câştigarea alegerilor prezidenţiale.

Cu Mircea Geoană, Traian Băsescu s-a confruntat în 2004 pentru Primăria Capitalei. Liderul social-democraţilor pierdea atunci în faţa actualului şef de stat. La alegerile parlamentare, Mircea Geoa. La alegerile parlamentare, Mircea Geoană reuşea să obţină la circumscripţia de la Dăbuleni postul de senator, adjudecându-şi 71,9% din preferinţele electoratului său.

UPDATE 20.30: BEC: 53,51% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Au mai rămas mai puţin de 30 de minute până la închiderea urnelor. Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat că duminică, până la ora 19.00, prezenţa la vot a fost de 50,13 % dintre bucureştenii cu drept de vot, cea mai mare participare fiind înregistrată în sectorul 6 cu 55 %, în timp ce cea mai scăzută a fost în sectorul 5 cu 47,16 %.

UPDATE: 17.40: BEC: 40,1% dintre români s-au prezentat la vot până la ora 16.00

Prezenţa la vot în turul doi al alegerilor prezidenţiale  a fost, până la ora 16.00, de 40,1%, a anunţat Biroul Electoral Central, potrivit căruia judeţele unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la urne au fost Dâmbovița și Ilfov, iar cea mai scăzută s-a înregistrat în Harghita şi Covasna. În primul tur al alegerilor, din 22 noiembrie, participarea la vot până la ora 16,00 a fost de 36,19%.

Prwezenţa lşa vor în mediul urban a fost de 37,51%, iar în mediul rural de 43,66%.

Cea mai mare prezenţă la urne a fost înregistrată în judeţele Dâmboviţa, cu 50,22%, şi Ilfov cu 49,75%.

Cea mai mică prezenţă, până la ora 16.00, s-a înregistrat în judeţele Harghita- 23,16% şi în Covasna-23,74%. În Capitală au votat 38,05% dintre alegătorii înscrişi pe liste.

429.290 de români au votat la secţiile speciale

În cele 3.359 de secţii speciale s-au prezentat la vot 429.290 de alegători. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la aceste secţii în judeţul Ilfov, cu 22.150 de alegători, Timiş cu 19.583 şi Dolj cu 19.318 votanţi.

UPDATE: 16.30: Cele mai aglomerate secţii de votare: Căminul A Leu şi Gara de Nord

UPDATE: 16.00: BEJ Ilfov nu mai dă buletine de vot secţiilor speciale

UPDATE 14.30- 24,01% dintre români au votat până la ora 13.00

BEC a anunţat că 24,01% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-şi alege preşedintele, până la ora 13.00. Judeţele fruntaşe la numărul de votanţi sunt Dâmboviţa, Teleorman şi Mehedinţi, iar la polul opus se află Covasna, Harghita şi Satu Mare. În mediul urban au votat 23,32% dintre cetâţenii români cu drept de vot, în timp ce în mediul rural au votat 24.94%. În Bucureşti prezenţa la ora 13.00 era de 23,34%.

UPDATE 12.35:  4.100 de români au votat în R. Moldova până la ora 11.00

UPDATE 11.50: Procesul de votare de la secţia specială de la Gara de Nord Bucureşti a fost reluat în jurul orei 11.25, la 30 de minute după ce fusese suspendat, pentru a doua oară.

UPDATE 11.45 Bucureşti: Procesul de votare de la Gara de Nord, suspendat de două ori

UPDATE 11.40 Bucureşti: Două ore de aşteptări pentru vot, la Facultatea de Drept

UPDATE 11.30 BEC: Până la ora 10.00 au votat 7,52% dintre alegători

BEC a anunţat că până la ora 10.00 7,52% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-şi alege preşedintele, cu o participare de 6,98% în mediul urban şi 8,27% în mediul rural. Judeţele în care s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot sunt  Dâmboviţa, Mehedinţi şi Ilfov, cea mai scăzută fiind în Harghita, Covasna şi Satu Mare. În Bucureşti prezenţa  fost de 6,4%, în creştere faţă de primul tur când până la aceeaşi oră votaseră 5,1%.

În cele  3.359 de secţii speciale, s-au prezentat 90.383 de alegători. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la aceste secţii în judeţul Ilfov(6.476 de alegători) şi Dolj cu 4.289 de votanţi.

UPDATE 11.25 Botoşani: Un membru al unei secţii de votare a decedat

UPDATE 11.15 Procesul de votare de la secţia specială din Gara de Nord a fost din nou suspendat, pentru 15 minute, pentru că un reprezentant al unui partid  din comisia de votare l-a acuzat pe preşedintele secţiei că ajută oamenii să completeze declaraţiile pe proprie răspundere că nu au mai fost la urne duminică.

Votarea la această secţie a mai fost suspendată, duminică, pentru 10 minute.

UPDATE 11.00: Constanţa: Observator electoral, prins beat

UPDATE 10.00 Prezenţă masivă şi cozi la secţiile de votare din Chişinău

UPDATE 9.58: Bucureşti: Aglomeraţie la urnele speciale din Capitală

UPDATE 9.30: Bucureşti: Un alegător a recunoscut azi-dimineaţă că a votat de trei ori în primul tur de scrutin

UPDATE 7.47: AFP: Românii îşi aleg preşedintele, pe fondul crizei economice şi politice

UPDATE 7.28: Bucureşti: Coadă la urnele de vot de la Gara de Nord

UPDATE 7.00: S-au deschis urnele de vot

Cei peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne astăzi, începând cu ora 7.00 şi până la ora 21.00.

În baza diferenţei de fus orar, scrutinul a început în afara ţării încă de ieri, la 20.00, ora României, la Auckland, în Noua Zeelandă. Votarea se va încheia mâine în SUA, la 7.00, ora României.

Alegătorii pot vota în secţiile în care sunt arondaţi în funcţie de domiciliu sau în secţiile speciale, în cazul în care se află în tranzit în altă localitate.

La urne, pe singurul buletin de vot pe care îl vor primi alegătorii sunt trecuţi cei doi candidaţi, în ordinea numărului de voturi obţinute în turul întâi, respectiv Traian Băsescu, urmat de Mircea Geoană.

În primul tur al prezidenţialelor, Traian Băsescu a obţinut 32,44%, iar Mircea Geoană 31,15%. Potrivit legii, în urma votului de astăzi va fi declarat ales candidatul care va întruni majoritatea voturilor valabil exprimate.

La vot sunt aşteptaţi şi tinerii care au împlinit 18 ani în aceste două săptămâni care au trecut de la turul întâi. Deşi aceştia nu se află pe listele electorale permanente, pot vota la secţiile arondate domiciliului, fiind trecuţi în tabelele electorale.

La urne, alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Reprezentanţii acestuia verifică dacă este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

Potrivit legii, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul simplu, diplomatic sau de serviciu, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Regulile votului

După prezentarea actului de identitate şi înscrierea alegătorului în listele electorale, preşedintele biroului electoral al secţiei respective îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "Votat".

Ştampila trebuie să fie aplicată înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului preferat. Legea electorală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru o serie de infracţiuni, cum ar fi împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, precum şi pentru exercitarea votului fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori.

Provocările economice ale noului mandat

Indiferent de rezultatul alegerilor, preşedintele va avea o sarcină grea în ceea ce priveşte economia. Va trebui să vină cu soluţii clare pentru a scoate România din criză şi pentru a putea rambursa cele aproape 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, dar şi alte câteva miliarde de euro împrumutate de pe piaţa internă.

Pe termen scurt este foarte importantă reluarea asistenţei FMI şi respectarea condiţiilor impuse, cea de-a treia tranşă de 1,5 miliarde de euro fiind amânată tocmai din cauza tensiunilor politice. De altfel, speranţele investitorilor că noul guvern va putea să traseze rapid un buget pe 2010, ceea ce ar permite Fondului să-şi reia asistenţa, au întărit semnificativ leul în raport cu euro.

Dacă pentru 2009 FMI a acceptat o depăşire a ţintei de deficit bugetar de 7,3% din PIB, pentru următorul an, nerespectarea nivelului stabilit de 5,9% ar putea pune în pericol acordul. Adina Vlad

Ce urmează după scrutin

Imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00, patru posturi TV vor anunţa primele estimări în cursa pentru Cotroceni, potrivit exit-pollurilor. Primele rezultate parţiale vor fi făcute publice de BEC în dimineaţa zilei de luni, cel mai probabil la ora 10.00.

Legea prevede că Biroul Electoral Central trebuie să transmită Curţii Constituţionale, până la 10 decembrie, procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării de astăzi.

După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea eventualelor cereri de anulare a alegerilor prezidenţiale pentru fraudă electorală,

Curtea Constituţională urmează să valideze scrutinul. Ulterior, rezultatul va fi publicat în Monitorul Oficial.

 Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul de credinţă în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Mandatul şefului statului se exercită de la data depunerii jurământului, iar preşedintele în exerciţiu îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou- ales.

Potrivit Constituţiei, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive.

În timpul mandatului, preşedintele nu poate fi membru al niciunui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.