„Votul a fost anti-austeritate şi anti-Băsescu“
0Analiştii pun sub lupă scrutinul pentru administraţiile locale şi spun că alegerile au fost transformate într-un act pur politic. Au rezultat câştigători-surpriză şi diferenţe uriaşe între candidaţi.
Alegerile locale de duminică au scos din joc primari şi consilieri judeţeni care încă se bucurau de popularitate cu câteva luni înainte de scrutin. Primarii bucureşteni de sector Liviu Negoiţă şi Cristian Poteraş, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur şi edilii din oraşe importante ca Ploieşti (Andrei Volosevici), Craiova (Antonie Solomon) sau Râmnicu Vâlcea (Romeo Rădulescu) au pierdut, aparent inexplicabil, birourile din administraţiile locale.
Politologii cred că singura explicaţie pentru astfel de fenomene este asocierea candidaţilor cu partidele din care fac parte. Astfel, votul administrativ s-a transformat în vot politic.
Analistul politic Cristian Pârvulescu e de părere că aceste rezultate surprinzătoare se bazează pe două fundamente: „Faptul că am asistat la un vot anti-austeritate, dar şi la un vot anti-Băsescu. Sunt foarte mulţi candidaţi importanţi ai PDL care au pierdut alegerile, deşi nimic nu indica acest lucru nici măcar cu câteva săptămâni înainte de scrutin. Cred că am asistat, de fapt, la un plebiscit anti-Băsescu".
„Ura - remarcabil sentiment"
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că votul negativ, precum cel de duminică, nu aduce nimic bun. „După o asemenea îndârjire a electoratului şi un vot negativ nu urmează nimic bun, nimic constructiv. USL a beneficiat de ura - remarcabil sentiment - generată de PDL în rândul cetăţenilor. Dar ura nu poate clădi, nu este o bună cărămidă".
De asemenea, crede Cristian Tudor Popescu, scorurile uriaşe obţinute de unii candidaţi nu li se datorează. „Ar fi bine să mai avem şi vot pozitiv. Să credem că cei pe care îi votăm au nişte calităţi remarcabile. Dar acum n-a fost aşa. Am asistat la un fenomen ieşit din comun - o asemenea ostilitate n-am mai întâlnit din 2004, când exista o ostilitate îndârjită împotriva guvernării Năstase".
Urmează, în toamnă, alegerile parlamentare. Există, spune CTP, circumstanţe ca votul anti-PDL să se repete şi atunci. „E foarte greu să se schimbe trendul acesta. Urmează trei luni de vară, în care preţurile nu cresc, facturile nu sunt mari, aşa că Guvernului Ponta nu-i va fi greu să ţină lucrurile în frâu şi să-i facă pe oameni să creadă că e mai bine. Problemele vor începe în iarnă. Dar până atunci sunt alegerile parlamentare."
„Suportă consecinţele guvernării"
Radu Alexandru, doctor în ştiinţe politice, e de părere că înfrângerile surprinzătoare ale unor candidaţi precum Gheorghe Flutur sau Liviu Negoiţă sunt explicabile politic: „Putem vedea că toţi cei care au fost învinşi, deşi porneau ca favoriţi, fac parte din Partidul Democrat Liberal şi suportă consecinţele guvernării PDL într-o perioadă de maximă austeritate. Şi acolo unde au câştigat, candidaţii PDL au câştigat greu, dar totuşi au câştigat. Efectul politic al guvernării PDL n-a fost suficient de mare pentru a anula popularitatea locală de care se bucură aceşti candidaţi".
"Urmează trei luni de vară, în care preţurile nu cresc, facturile nu sunt mari, aşa că Guvernului Ponta nu-i va fi greu să ţină lucrurile în frâu şi să-i facă pe oameni să creadă că e mai bine.''
Cristian Tudor Popescu jurnalist
„Ar trebui discutată limitarea mandatelor de primar"
Atitudinea de personaj extravagant nu l-a împiedicat pe Radu Mazăre să obţină patru mandate consecutive ca primar al oraşului Constanţa Foto: mediafax
Alegătorii din România s-au dovedit foarte consecvenţi în ultimii 22 de ani, când a venit vorba de alegerea unei persoane care să le conducă destinele. În multe oraşe mari din România există figuri politice care par să fi pus monopol pe funcţia de primar. La Piteşti, spre exemplu, Tudor Pendiuc a venit la conducerea oraşului în 1992, când s-au organizat primele alegeri locale în democraţie, şi n-a mai plecat niciodată, câştigând acum al şaselea mandat consecutiv. Situaţii similare sunt şi în Alba Iulia, Buzău sau Constanţa.
„Este vorba de o oarecare inechitate legislativă. În cazul primarilor nu avem o limită a numărului de mandate, ca în cazul preşedintelui. Cred că ar trebui măcar luată în discuţie problema limitării numărului de mandate şi pentru primari", spune analistul Radu Alexandru.
Apetitul românilor pentru conducătorii de tip „tătuc"
Mai mulţi candidaţi înscrişi pe listele alegerilor locale din 10 iunie au obţinut victorii zdrobitoare, cu procente care ne trimit cu gândul la începutul anilor '90. Şi nu este vorba doar de cazuri înregistrate în comune sau oraşe mici, ci chiar de rezultate din oraşe reşedinţă de judeţ. La Primăria Baia Mare, Cătălin Cherecheş (USL) a obţinut 85,6% din voturi, iar la Bucureşti, în sectorul 4, Cristian Popescu Piedone a câştigat cu 80,58 % în faţa Sulfinei Barbu, un nume cunoscut pe scena politică.
„Aceste scoruri foarte mari obţinute de unii candidaţi nu sunt tocmai îmbucurătoare pentru democraţia din România, reprezintă un semnal de alarmă. Este vorba şi despre efectul mecanic al votului într-un singur tur. Oricum, există şi anumite explicaţii particulare pentru fiecare caz în parte", afirmă Cristian Pârvulescu, analist politic.
Politologul Radu Alexandru crede că aceste procente foarte ridicate au la bază o trăsătură a poporului român: „Este vorba şi despre apetitul românilor pentru conducătorii de tip «tătuc», ceea ce înseamnă într-o oarecare măsură şi un deficit de democraţie".
La 0,39 procente distanţă de victorie
Dincolo de victoriile categorice ale unor candidaţi, au existat, la alegerile din 10 iunie, şi dueluri foarte strânse, în care candidaţii au fost departajaţi „la mustaţă". Cea mai interesantă situaţie s-a înregistrat în lupta pentru şefia Consiliului Judeţean Arad, unde Nicolae Ioţcu (PDL) a câştigat în faţa lui Ioan Cristina (USL) cu o diferenţă de numai 0,39 procente. Şi fostul premier Emil Boc (foto) a câştigat greu Primăria oraşului Cluj-Napoca, la numai 1% distanţă de Marius Nicoară (USL). De altfel, procente foarte apropiate s-au înregistrat acolo unde au câştigat candidaţii PDL, câţiva dintre ei având mari emoţii, cu toate că plecau favoriţi. „Mulţi dintre candidaţii PDL au fost foarte aproape să piardă alegerile, fiind asociaţi cu perioada grea a guvernării PDL", explică Radu Alexandru.
Pe paginile locale din adevarul.ro puteţi să vă
faceţi o imagine exactă a câştigătorilor şi perdanţilor din alegerile
locale 2012. Rezultate finale alegeri locale 2012, reacţii
ale câştigătorilor, structura consiliilor locale şi judeţene, toate
acestea sunt informaţii prezentate pentru fiecare oraş în parte, prin
intermediul paginilor locale din adevarul.ro. Echipa de jurnalişti din
redacţiile locale şi corespondenţii "Adevărul" vor prezenta pe paginile
locale din adevarul.ro, cat mai rapid, toate aceste informaţii.
Accesaţi direct listele cu rezultatele finale ale alegerilor locale pentru fiecare judeţ în parte:
Rezultate finale alegeri locale Arad: Primăria Arad
Rezultate finale alegeri locale Alba: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Bacau: Primării şi Consiliul Judeţean Bacău
Rezultate finale alegeri locale Braşov: Primării şi Consiliul Judeţean Braşov
Rezultate finale alegeri locale Buzău: Primărie Buzău
Rezultate finale alegeri locale Bistrita - Nasaud şi Bistriţa: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale BUCUREŞTI: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Braila: Primărie şi Consiliul Judeţean Brăila
Rezultate finale alegeri locale Călăraşi: Primărie
Rezultate finale alegeri locale Constanta: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Cluj-Napoca si judetul Cluj: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Craiova şi Dolj: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Pitesti şi Arges: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Botoşani: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Neamţ şi Piatra Neamţ: Primării
Rezultate finale alegeri locale Oradea şi Bihor: detalii AICI Consiliul Judeţean Bihor
Rezultate finale alegeri locale Resita, Caransebes si judetul Caras-Severin: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Ploiesti şi Prahova: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Focşani şi Vrancea: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Deva şi Hunedoara: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Slatina şi Olt: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Tulcea: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Ramnicu Valcea si judetul Valcea: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Giurgiu: Consiliul Judeţean Giurgiu şi Primăria Giurgiu
Rezultate finale alegeri locale Maramureş şi Baia Mare: Consiliul Judeţean Maramureş şi Primăria Baia Mare
Rezultate finale alegeri locale Iaşi: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Suceava: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Sfântu-Gheorghe şi judeţul Covasna: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Miercurea Ciuc şi judeţul Harghita: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Galaţi: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Turnu-Severin şi Mehedinţi: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Buftea şi judeţul Ilfov: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Târgu-Jiu şi Gorj: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Târgovişte şi Dâmboviţa: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Sibiu: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Timisoara, Lugoj si Timis: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Teleorman şi Alexandria: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Targu-Mures si Mures: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Slobozia şi judeţul Ialomiţa: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Târgovişte şi Dâmboviţa: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Turnu-Severin şi Mehedinţi: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Vaslui: detalii AICI
Rezultate finale alegeri locale Satu Mare: Primărie şi Consiliul Judeţean
Rezultate finale alegeri locale Salaj şi Zalau: detalii AICI