Axa Borşa - Milano

Maramureşenii s-au emancipat în capitala mondială a modei. Foştii mineri din Maramureşul istoric au ajuns prosperi oameni de afaceri şi navetişti de Milano. Asta, după ce mulţi oameni din Borşa au lucrat în Italia.

Românii care lucrează în Italia s-au acomodat rapid la stilul de viaţă occidental,  este concluzia unui studiu despre migraţie. Analiza a fost făcută de sociologul Gabriel- Remus Anghel, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, doctorand al Universităţii din Bielefeld.

Închiderea minelor a pornit migraţia

Cercetătorul a analizat, între 2005 şi 2007, comportamentul unei comunităţi de muncitori români stabiliţi în zona oraşului Milano. Muncitorii proveneau din oraşul maramureşean Borşa. Spre deosebire de alte comunităţi din vestul Europei, borşenii s-au ajutat între ei şi şi-au dus prietenii şi rudele la muncă. Primii emigranţi din Borşa au părăsit România după revoluţie, odată cu închiderea minelor, în condiţiile în care în Italia se ajungea greu, doar cu viză turistică.

Plecările au luat amploare în urmă cu cinci ani. Migraţia locuitorilor din Borşa este asemuită de autorul studiului cu cea a mexicanilor, din anii ‘80. Este vorba de o structură socială creată de primii plecaţi să sprijine emigraţia celor de acasă. Cei care au ajuns să lucreze în Italia, în zona Milano, au adus la rândul lor, pentru completarea echipelor, tot rude şi prieteni din Borşa.

Unii ar reveni acasă, alţii nu prea

Primarul din Borşa, Remus Şteţco, spune că borşenii din Italia sunt interesaţi să investească în ţară. Cei veniţi acasă au început să-şi transforme casele în pensiuni, încurajaţi şi de proiectul pârtiei de schi, de peste 3 km, cel mai pretenţios din România, care va fi finalizat în 2009. Şteţco susţine că în jur de jumătate din locuitorii din Borşa sunt în străinătate. „Au început să revină acasă şi continuă să sosească”, e optimist Şteţco.

Autorul studiului susţine însă că forţa de muncă este plecată în proporţie de trei sferturi şi că nu prea ar avea de gând să revină în ţară. „Dacă în urmă cu câţiva ani, comunităţile româneşti petreceau împreună la fiecare sfârşit de săptămână, acum aceste obiceiuri s-au estompat, iar românii au început să-şi facă prieteni printre localnici”, susţine Remus Anghel. Acesta are în vedere continuarea studiului, cu adaptarea migranţilor la condiţiile de viaţă din Italia.

Gusturi rafinate

Borşenii întorşi în vacanţă caută delicatese italieneşti. Intervievaţii spun că migranţii cer în restaurante îngheţată cu biscotti (biscuiţi) sau carne de conilletto (iepure). Spre invidia celor rămaşi acasă, cei reveniţi îşi etalează bogăţia, limba italiană şi se mândresc că au salvat oraşul de sărăcie. „Au plecat de pe nişte văi izolate şi în afară de balegă şi noroi nu au ştiut nimic”, spune un maramureşan.