Vecinii est-europeni
0Chiar dacă a rămas pe loc, cu tentaţia câte unui pas înapoi, România s-a deplasat pe hartă, spre Vest. Acolo o văd cei rămaşi în Est. Emigraţia economică alimentează bugetul
Chiar dacă a rămas pe loc, cu tentaţia câte unui pas înapoi, România s-a deplasat pe hartă, spre Vest. Acolo o văd cei rămaşi în Est.
Emigraţia economică alimentează bugetul naţional al României. Dar plecarea din ţară a unei forţe de muncă ieftine duce, în mare, şi la descalificarea ei - şi reduce masa critică necesară calificărilor interne. Emigraţia economică alimentează şi pura scădere demografică. Una peste alta, România are deja mai puţină forţă de muncă decât cer investitorii străini, ba chiar şi antreprenorii locali.
Cine va umple locul? În pofida conducerii de partid şi de stat care caută Europa în Bulgaria sau Ungaria, moldovenii se înghesuie să devină europeni români. Urmează ucrainenii - poate întâi românii ucraineni, ca şi românii sârbi. Peste Marea Neagră trăiesc armenii, georgienii şi azerii. Deocamdată merg la muncă într-o Rusie tot mai xenofobă, de care depind încă ţările lor. Ruşii fac presiuni să meargă tot în Europa - chiar şi la muncă, nu doar la cheltuit. Treptat, tot acolo vor dori să ajungă şi ex-sovieticii de la Marea Caspică. Odată liberi să iasă din ţară, turkmenii vor vedea UE întâi în România - mai curând decât într-o Turcie înfrăţită cultural, dar care are forţă de muncă tânără destulă, deci la fel de ieftină. Central-asiaticii vor poposi în vestul românesc cu toate mentalităţile şi problemele de acasă; unde ar trebui să-i caute capitalul românesc. De aceea şi necesarul interes pentru situaţia regiunii.