Turismul romanesc, cu ochii in soare

E vara, e soare, e perioada vacantelor la mare, dar statiunile romanesti de pe Litoral sunt pe jumatate goale. In Neptun, considerat nu de mult perla Coroanei turismului romanesc, gradul de ocupare e

E vara, e soare, e perioada vacantelor la mare, dar statiunile romanesti de pe Litoral sunt pe jumatate goale. In Neptun, considerat nu de mult perla Coroanei turismului romanesc, gradul de ocupare e de 50 la suta. Statiunea pare a fi amortita, avand o atmosfera placuta pentru un orasel de provincie, dar fiind departe de cerintele unei locatii turistice de varf. Agitatia, convoaiele de Jeep-uri de pe langa discoteci, frenetica viata de noapte din alti ani au inceput sa se stinga. Si in celelalte statiuni miscarea e la fel de slaba. Doar in Mamaia, singurul loc de pe Litoral unde s-au bagat bani seriosi, cu chinuieli, cu opinteli s-au ocupat aproape 70 la suta din locurile de cazare. Lucrurile sunt cu atat mai grave cu cat astazi, 15 iulie, figureaza in acte ca fiind inceputul oficial al varfului de sezon. Teoretic, acum, in anumite zone, cum ar fi Neptun-Olimp, ar trebui sa n-ai unde sa pui capul. In loc de asa ceva, unele hoteluri au ocupata o camera din trei, iar doua nici macar n-au fost deschise. Dezastrul din aceasta vara de pe Litoral nu e doar problema unor operatori privati care pierd o droaie de bani pentru ca stau cu hotelurile goale. Pana la urma, e problema tuturor, pentru ca toti romanii pierd bani. Astfel, in strategiile pe termen lung ale Guvernului, turismul e privit ca unul din principalele motoare de relansare a economiei romanesti. Mereu si mereu, e prezentat exemplul unor tari precum Spania, Franta, unde acest sector realizeaza peste 10 la suta din PIB. Si, de ani de zile, de la investitorii din turism se asteapta sa creeze locuri de munca si sa faca multi bani cinstiti, adica sa plateasca si multi bani statului, sub forma de impozite. Pentru asta, ca sa-si puna odata afacerile pe picioare, investitorilor in turism li s-au acordat mai multe facilitati. A fost greu pentru un buget de stat care nu mai stie cum sa-si carpeasca gaurile, dar trebuia sa merite. Cu banii din turism puteau fi rezolvate atatea si atatea probleme, incepand cu cele din Sanatate si terminand cu fondurile pentru dotarea Politiei. Dar turismul n-a produs mai nimic, realizand doar 0,9 la suta din PIB. Adica exact de 10 ori mai putin decat turismul din Ungaria, care n-are nici mare, nici Delta Dunarii, nici manastirile din Nordul Moldovei. Aceasta "performanta" se datoreaza faptului ca, cel putin in acte, jumatate din agentii economici din turism au incheiat anul fiscal 2002 fara nici un profit. Cum, in 2003, incasarile sunt mult mai slabe ca anul trecut, probabil, acum, agentii economici din turism o sa ajunga sa ceara ajutoare statului. Criza profunda din turismul romanesc are mai multe explicatii. In primul rand, e vorba de privatizarea tarzie a sectorului, care a impiedicat investitiile majore in acest domeniu si a ruinat, la propriu, multe hoteluri. Nu intamplator, Mamaia, care a fost privatizata cu mult inaintea Neptunului, e astazi cea mai de succes statiune de pe Litoral. Lipsa investitiilor a dus si la o criza a posibilitatilor de divertisment. Astazi, doar marea si nisipul nu mai sunt suficiente. Aqua Magic din Mamaia vinde bilete de intrare scumpe, cimentul ud e alunecos, trebuie sa dai in continuare spaga ca sa primesti sezlong si umbreluta, dar are succes pentru ca parcul n-are concurenti. Apoi, turistii romani au evoluat mai repede decat managerii din turism. Acestia din urma au considerat ca e de ajuns sa dea o pospaiala de var prin camere si sa puna ce preturi vor, ca pana acum, pentru ca, "oricum, romanul tot vine la mare". Dar n-au tinut seama de faptul ca, astazi, in Romania, societatea s-a polarizat dramatic. Oamenii cu bani multi deja prefera Caraibele, insulele din Oceanul Indian sau, in cel mai rau caz, Croatia sau Grecia. Ceilalti, care fac bani din ce in ce mai greu, pur si simplu, nu mai risca sa-i cheltuiasca aiurea. De aceea, nimeni dintre cei care inca isi permit un concediu la mare nu mai vrea sa vina pe Litoral in iunie sau septembrie, cand apa poate fi rece si soarele cu dinti. Asa se face ca la moda e acum turismul de week-end, de "bifare" a litoralului. Un alt motiv al crizei, vechi de ani de zile, e infrastructura dezastruoasa. Turistii germani, promisi cu zecile de mii de Agathon, au dat bir cu fugitii doar cand au auzit relatarile cunoscutilor despre aventurile de pe drumul de la aeroport la hotel. Si cum sa nu fie asa, cand drumurile spre Litoral n-au fost prinse in nici un program special de reabilitare? Abia zilele acestea, pe drumul dintre Bucuresti si Constanta, prin Fetesti, se lucreaza de zor: pe sosea se varsa camioane intregi de criblura, criblura indesata in asfalt ba de rotile masinilor, ba de parbrizele acestora. Poate ca, acum, cand Turismul a fost inghitit de Ministerul Transporturilor, situatia se va schimba. Altfel, vom continua sa ne intrebam cum reusesc sa obtina bulgarii 8-9 la suta din PIB din turism, iar noi stam inca cu ochii in soare.