Timisoara: PORTRET / Stanca Curescu vinde cei mai dulci struguri
0
S-a instalat la marginea drumului ca să-şi vândă strugurii. De nouă ani pune pe tarabă cele mai dulci soiuri de struguri care se coc în Banat.
Profil
Nascut. 4.04.1957, Răşinari.
Studii. Şcoala Generală, Răşinari.
Experienţă. Producător de struguri
Acum aproape un deceniu, Stanca Curescu şi-a întâlnit marea dragoste. Un bărbat din Recaş i-a furat inima şi pentru el femeia s-a mutat la sute de kilometri depărtare de casa în care a crescut, din Răşinari, o localitate de lângă Sibiu. Nu-i pare rău că a făcut o astfel de alegere pentru că şi-a construit o viaţă aici, o viaţă printre struguri.
„La mine acolo, la Sibiu, e tradiţia cu oieritul. Aici m-am învăţat cu strugurii”, a spus zâmbind femeia. Şi-au cumpărat casa în Recaş pentru că aici aveau o moştenire. Familia ei a primit de la bunici trei hectare de vie, care urcă şi coboară pe dealurile de lângă localitate. „Mi-am cumpărat casa şi ne-am mutat aici pentru că am ne-au lăsat din moşi strămoşi via şi trebuia să o lucrăm”, a mai spus femeia.
Soiuri alese la tarabă
Are taraba de nouă ani şi imediat după ce se coc strugurii o scoate la strada mare, ca să vândă din recoltă. Doamna Stanca vinde cel mai bine strugurii roşii. „Asta-i soi Hamburg, aşa îi zice. E cel mai aromat strugure şi se vinde cel mai bine”, a spus Stanca Curescu, arătând spre lădiţa cu struguri. Femeia vinde kilogramul cu cinci lei, dar spune că cei care vin pe acolo sunt nemulţumiţi şi spun că e prea mult. „Mai mult se uită, spun că e scump, dar pe noi nu ne întreabă nimeni câte zile am stat în vie şi pe ce călduri ca să îi aducem aici”, a spus fără prea mult entuziasm femeia.
Munceşte de zor pentru struguri buni
Cele trei hectare de viţă de vie trebuie muncite aproape tot timpul anului. „Aici le-am învăţat pe toate, de unde să ştiu eu, de la Sibiu, cum e cu strugurii ?”, a recunoscut vânzătoarea de struguri. Doamna Stanca este casnică, atunci când nu vinde la tarabă, dar spune că îi place orice meserie. „Când e anul bun, strugurii sunt foarte mulţi şi foarte buni şi dacă lucrezi bine produci, dacă nu, nu”, a comentat femeia. Viţa de vie este sursa de venit a familiei, aşa că toată lumea pune umărul la muncă în familia Curescu. „Toată lumea la lucru, nu stă nimeni acasă”, a râs vânzătoarea.
Soluţii delicioase
Strugurii nu sunt numai pentru alţii. Boabele care rămân nevândute pe tarabă sunt transformate în vin. „Dar nu pentru vânzare, doar pentru noi, acasă”, a explicat femeia. De nouă ani, de când se ocupă de viţa de vie, doamna a mai devenit expertă în compotul şi gemul de struguri. „Trebuie să lucrezi ca lumea şi să scoţi sâmburii din boabe. Trebuie şi răbdare şi puţină pricepere, dar cel mai bun gem e tot cel de struguri”.
Intrebări şi răspunsuri
Câte ore pe zi staţi la tarabă?
Cât trebuie, adică toată ziua. De dimineaţa de la opt până seara încolo, cât de târziu.
Câte kilograme de struguri aţi dat cel mai mult într-o zi?
Păi cel mai mult am dat 100 şi ceva de kilograme, dar nu la un singur om. Asta am vândut în ziua respectivă.
Cine cumpără mai mulţi struguri de la tarabă, străinii sau românii?
Eh, tot românii cumpără că ştiu ce e bun. Oricum, străini nu prea sunt atâţia, se mai nimeresc ei în trecere.
Ce-i place
„Îmi plac mult filmele şi foarte mult îmi place muzica populară, în special muzica din partea Sibiului de unde mă trag eu. Ascult Lucreţia Ciobanu şi Aneta Popa, cea care cântă «pe drumul Banatului, trec oile Badului»”, a spus femeia
Ce nu-i place
„Nu-mi place deloc muzica uşoară şi rock-urile alea, sau cum le-o zice. Atât! Cu alte lucruri nu am nicio treabă”, a explicat vânzătoarea.
Se încarcă comentariile...
