Stagiune extraordinară Goran Bregovic la Bucureşti

Goran Bregovic revine în România, în perioada 12-20 octombrie, cu o stagiune extraordinară "Karmen with a Happy End (Opera ţigănească cu Final Fericit)", o adaptare a celebrei opere "Carmen" de

Goran Bregovic revine în România, în perioada 12-20 octombrie, cu o stagiune extraordinară "Karmen with a Happy End (Opera ţigănească cu Final Fericit)", o adaptare a celebrei opere "Carmen" de Bizet.
Turneul Mondial pe care Goran Bregovic îl susţine cu opera "Karmen with a Happy End" a avut parte de critici extraordinare, deşi este un spectacol destul de dificil de înţeles de către publicul din Canada sau New York. Original ca de obicei, Bregovic prezintă o Karmen contemporană care cântă cu accent balcanic, în rezonanţă cu diversitatea culturală balcanică.
Opera "Karmen with a Happy End" va avea în această toamnă trei reprezentaţii la Palatul Copiilor din Bucureşti, care vor fi urmate de un Concert Extraordinar la Sala Palatului, unde artistul sârb va evolua alături de Orchesta de Nunţi şi Înmormântări.
Stagiunea în România va fi organizată de Makina Events, aceeaşi companie care l-a mai adus în România pe Bregovic şi în 2003, când turneul a cuprins oraşele Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Cu siguranţă, Goran Bregovic are în ţara noastră fanii săi care îl iubesc pentru muzica sa cu influenţe sârbeşti, bulgăreşti, greceşti şi româneşti, dar şi pentru clişeele sonore sau vizuale care îl fac inconfundabil.
Născut în 22 martie 1950, la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina, Bregovic a devenit cunoscut marelui public mai ales în perioada colaborării sale cu celebrul regizor Emir Kusturica, el semnând coloana sonoră pentru filmele acestuia, "Vremea ţiganilor", "Arizona Dream", "Underground". Fiu al unui croat şi al unei sârboaice, însurat cu o musulmancă, posesor de paşaport "iugoslav", dar rezident francez, Goran este considerat, peste tot în spaţiul politic ex-iugoslav, un tip "incorect din punct de vedere politic". N-a înţeles niciodată extremismul, iar de acceptat nu s-a pus problema. El a devenit în anii 70 un idol rock al tinerilor din fosta Iugoslavie, pentru ca apoi să se dedice muzicii de film. Din colaborarea sa cu regizorul Emir Kusturica au rezultat şi câteva albume care l-au făcut pe Bregovic celebru în întreaga lumeAdept al îmbinării ritmurilor balcanice tradiţionale cu sonorităţi rock, Goran Bregovic a concertat la Bucureşti de mai multe ori începând din anul 1998, când a fost prezent pentru prima dată ca invitat de onoare al Festivalului Dakino. De fiecare dată, românii au umplut până la refuz sălile. Niciodată nu s-au arătat sătui de momentele sale artistice, iar spectacolul în care a avut alături de el Orchestra pentru Nunţi şi Înmormântări (Wedding&Funeral Orchestra), ce are în componenţă 44 de muzicanţi, între care un cor bărbătesc belgrădean, o orchestră de coarde, o fanfară ţigănească şi un cor de bulgăroaice, s-a bucurat de un enorm succes.
Fără să se agite prea mult în ideea unei publicităţi deşănţate, Bregovic a vândut aproape 5 milioane de discuri, în aproape toate colţurile lumii. Nu ţine neapărat la numărul fanilor, dar îl interesează calitatea lor şi crede că cei care îi ascultă muzica sunt oameni deosebiţi, care au ajuns la o anumită maturitate muzicală. Goran Bregovic şi "Wedding&Funeral Orchestra" au cântat în urmă cu trei ani şi la Cluj, în faţa a trei mii de oameni, concertul susţinut de artistul sârb făcând parte din turneul de promovare a noului său album, "Tales and Songs from Weddings and Funerals". Acum, clujenii şi mulţi alţi fani din vestul ţării şi din alte zone se bucură că-l pot vedea din nou pe Goran, la Bucureşti, în toamna acestui an