Şi-a recuperat identitatea după 19 ani

Marian Bichiu (26 de ani) va reveni la numele Ionel Spiridon Andronache, identitatea uitată de la 8 ani, când a fugit de acasă. Vreme de 19 ani, numele său real a stat pe lista copiilor dispăruţi de pe site-ul Poliţiei. Expertiza ADN confirmă că Marian Bichiu este, de fapt, Ionel Spiridon Andronache.

A cerşit, a stat prin centrele pentru minori, dar, în final, a dat peste un suflet generos, care l-a ajutat să-şi facă un drum în viaţă şi să se reîntâlnească cu cea care i-a dat viaţă. După ani de rătăcire prin mai multe zone ale ţării, Marian Bichiu poate spune cine este. Tânărul locuieşte cu chirie în casa Mirelei Bogdan (42 de ani), o femeie care în scurt timp i-a devenit mama pe care tânărul şi-o dorise.

În 1992, la vârsta de 8 ani, a fugit de acasă, din Vulcan, Hunedoara, dintr-un motiv stupid. „Îmi amintesc că fumasem mai multe ţigări din pachetul tatălui meu vitreg. Când m-a prins, mi-a spus să plec de acasă şi să nu mă întorc decât cu un pachet de ţigări. De unde să am eu atunci bani să-i cumpăr alt pachet? M-am urcat în primul tren şi am plecat, fără să ştiu unde", povesteşte Marian.

De atunci, viaţa tânărului a fost un permanent bilet de călătorie. După aproape un an, în timp ce se afla într-un tren, tânărul povesteşte că a fost bătut cu sălbăticie de nişte controlori. Spune că în acel moment dormea şi că nu-şi mai aminteşte decât luminile lanternelor care îi intrau în ochi. Loviturile primite în cap au dus la pierderea memoriei după cum mărturiseşte tânărul. „Am uitat tot şi, cel mai important, cum mă numeam. Pentru că persoanele respective mă tot întrebau cum mă cheamă, nu ştiu cum mi-a venit să le spun că mă numesc Marian Bichiu şi sunt din Bucureşti. De atunci, aşa mi-a rămas numele", explică acesta.

Şi-a redobândit identitatea la Iaşi

Marian spune că şi-a câştigat pâinea în mare parte cerşind prin oraşe precum Bucureşti, Sinaia, Iaşi sau locuind temporar în centrele pentru minori: „Îmi câştigam existenţa cerând de la oameni. Am fost şi prin centrele pentru minori, dar nu stăteam foarte mult acolo. După o săptămână-două, fugeam". Tânărul spune că prin 1997-1998 a ajuns în judeţul Iaşi. „La centrul din Hălăuceşti am fost la şcoală şi tot aici am reuşit ­să-mi aduc aminte numele meu adevărat. Nu a fost ca în filme, că vezi ceva, sau trăieşti un moment mai puternic ­şi-ţi aduci aminte. Pur şi simplu, mi-a venit numele meu, Ionel Spiridon Andronache, pentru că toată lumea mă întreba ce e cu mine, de unde sunt. Probabil, pentru că insistau atât de mult cu acest lucru, am reuşit să-mi amintesc. În timp ­mi-am adus aminte şi problemele de acasă. De lucruri bune nu-mi aduc aminte", povesteşte Marian. Momentul a venit însă puţin prea târziu pentru că băiatului i se făcuseră deja actele de identitate de către cei de la centru, cu numele de Marian Bichiu.

Căsătorit, divorţat, adoptat

De la Hăluceşti, Marian a ajuns în Târgu Frumos, unde spune că a şi făcut şcoala profesională. Aici a învăţat să lucreze ca tinichigiu industrial. Tot aici, s-a şi însurat, la vârsta de 22 de ani. „Vreo doi ani am stat împreună cu soţia, apoi eu am plecat în Anglia, la muncă. De asta am şi divorţat de soţie", spune tânărul.

Rămas iarăşi fără un far care să-i călăuzească paşii spre o viaţă normală, Marian s-a reîntors la Târgu Frumos. Aici, un tânăr, care îi fusese coleg de şcoală, l-a adus la cea care avea să-i devină a doua mamă, Mirela Bogdan.

Femeia l-a luat iniţial în gazdă, fără să se gândească că se va ataşa de el ca de propriul fiu. Tot ea l-a încurajat să-şi găsească părinţii naturali. „La începutul anului a intrat pe pagina de internet a Poliţiei şi s-a uitat pe lista copiilor daţi dispăruţi. M-a găsit şi a luat legătura cu Poliţia din Hunedoara", povesteşte ieşeanul.

Când a plecat spre oraşul natal, Mirela Bogdan l-a strâns în braţe, cu ochii plini de lacrimi. „Mă temeam să nu-l pierd. L-am strâns în braţe şi ­i-am spus «Să nu mă uiţi, mamă!»", povesteşte şi Mirela Bogdan.

Reîntâlnire fără emoţii

Întâlnirea cu mama şi cele trei surori din Vulcan, spune Marian, nu a fost atât de emoţionantă pe cât se aştepta. „Nu le venea să creadă că sunt eu. Nu au fost lacrimi sau ceva. S-a făcut şi un test ADN care a confirmat că sunt copilul ei. Acum vorbesc cu ea la telefon destul de des. În Hunedoara am stat cam o lună, apoi m-am întors în Iaşi pentru că nu îmi găsisem niciun loc de muncă. Aici lucrez la termosisteme", mai spune Marian.

Tânărul intenţionează ca în cel mai scurt timp ­să-şi modifice actele de identitate, pentru a se numi din nou Ionel Spiridon Andronache.

" Nu a fost ca în filme, că vezi ceva, sau trăieşti un moment mai puternic şi-ţi aduci aminte. Pur şi simplu, mi-a venit numele meu adevărat în minte."
Marian Bichiu

Obsesia fiului pierdut

Hunedoara, Daniel Guţă

Culina Vieru (56 de ani), mama tânărului dispărut în urmă cu 18 ani, povesteşte că nu şi-a pierdut nicio clipă speranţa că îşi va regăsi fiul. Dorul de copilul său s-a transformat cu anii într-o adevărată obsesie pentru femeia din Vulcan. Culina povesteşte că a bătut mii de drumuri la mănăstirile şi la bisericile din întreaga ţară, în speranţa că dragostea părintească, rugăciunile şi credinţa îi vor fi răsplătite.

Culina Vieru, adevărata mamă a tânărului, nu a renunţat niciodată să-şi caute copilul  Foto: Daniel Guţă

„Duminică am primit înştiinţarea de la Poliţie în care scria că, urmare a sesizării mele din luna noiembrie a anului 1992, în urma testelor tehnico-ştiinţifice pentru stabilirea ADN-ului lui Spiridon, acesta este într-adevăr fiul meu biologic. Nu am mai avut puterea să mă bucur.

Imaginea băiatului meu mi-a apărut în faţă, iar eu ­l-am sărutat pe obraji şi apoi mi-am pierdut cunoştinţa", povesteşte femeia. Cu câteva luni în urmă, semnele regăsirii copilului pierdut când avea vârsta de numai 8 ani au început să fie tot mai puternice. Semnele divine, după cum le numeşte ea, au urmat mai multor ani de nelinişte. „Am fost chemată de mai multe ori să identific copii şi tineri călcaţi de tren, sau găsiţi spânzuraţi. Mă îngrozeam, dar mergeam", povesteşte femeia. 

La limita supravieţuirii

Ultimii ani i-au adus hunedorencei numai necazuri. A fost părăsită de primul soţ, s-a recăsătorit apoi, însă cel ­de-al doilea bărbat din viaţa ei a murit. Acum locuieşte împreună cu Maria, fiica ei de 21 de ani, care suferă de HIV. Cele două femei stau în „Dallas", cel mai sărac cartier al oraşului Vulcan, într-un apartament mic, la etajul şapte al unui bloc ponosit. În afară de Spiridon şi Maria, Culina Vieru mai are patru fiice, plecate la casele lor.

A doua mamă l-a ajutat să-şi găsească familia

Când l-a văzut prima oară, Mirela Bogdan spune că nici nu se gândea să-l ia în gazdă pe Marian. „Era murdar tot şi nici nu mă gândeam să-l primesc. Venise adus de un prieten care stătea la mine. După vreo două zile, timp în care am înţeles că a stat prin gară, s-a reîntors şi mi-a spus să-l iau în gazdă că şi-a găsit de muncă. L-am primit mai mult din milă. I-am dat haine de la fiul meu şi l-am pus să se spele", povesteşte Mirela Bogdan. Însă dintre cei care au stat în gazdă la ea, doar tânărul a reuşit să ajungă la sufletul ei.

„Nu m-am ferit niciodată de el. I-am spus de la început: fără furăciuni, înşelăciuni sau minciuni. Nu am vrut să spună că este chiriaşul meu, ci fiul meu", spune femeia. Ieşeanca a jucat rolul principal în filmul găsirii părinţilor tânărului. „Am vrut să trăiesc o dată cu el emoţia reîntâlnirii, aşa că ­l-am rugat să-şi lase telefonul deschis în momentul în care ajunge acasă. Am plâns tot timpul la telefon", mărturiseşte femeia. 

Cerceii amanetaţi pentru bani de tren

Momentul în care ieşeanca i-a dezvăluit lui Marian faptul că i-a găsit părinţii a coincis cu ziua lui de naştere din actele de identitate, 3 februarie. Tânărul a aflat însă acasă la Vulcan, că se născuse pe 14 noiembrie.

Pentru că-şi dorea foarte mult ca băiatul să se întoarcă acasă la Iaşi, femeia spune că şi-a amanetat cerceii pentru a-i trimite tânărului bani ­să-şi cumpere un bilet de tren şi să se tundă. „Dacă s-ar putea, mi-aş dori ca Meri, aşa cum îl alint eu, să mai stea încă 20 de ani aici", mai spune ieşeanca.

"Nu am vrut să spună că este chiriaşul meu, ci fiul meu."
Mirela Bogdan
femeia care l-a adoptat pe Marian