Scumpirea forţei de muncă, o nouă ameninţare pentru economie

România a ajuns pe locul doi în Europa la creşterea costurilor cu personalul Avem o forţă de muncă ieftină şi calificată - scrie pe orice invitaţie către investitorii străini.

România a ajuns pe locul doi în Europa la creşterea costurilor cu personalul

Avem o forţă de muncă ieftină şi calificată - scrie pe orice invitaţie către investitorii străini. Ieftin şi calificat încep însă să nu mai fie doi termeni compatibili pentru România. Trebuie să ne pregătim pentru un nou slogan care să atragă investitorii.

Eugen Pricopie, vicepreşedintele şantierului naval din Mangalia, Daewoo Heavy Industries, este în plină pregătire a "caravanei angajărilor". Echipe de la Resurse Umane, urmate de un cabinet medical mobil, vor merge prin satele din judeţele sărace din sudul şi estul ţării pentru a face angajări "la faţa locului". Oferta lor - un salariu brut de 1.000 de lei, pentru necalificaţi, calificare la locul de muncă, cazare în blocurile şantierului, cu posibilitate de cumpărare a locuinţei sub preţul pieţei.

"Am avut deja discuţii preliminare cu autorităţile din fiecare localitate şi se pare că vom avea o prezenţă bună la interviuri", spune Eugen Pricopie. Până la sfârşitul anului, compania vrea să mai angajeze până la 1.000 de oameni, fie din ţară, fie din străinătate.

Patronul Daewoo a anunţat deja că, pentru a face faţă comenzilor primite, dar şi pentru a impulsiona productivitatea, intenţionează să aducă muncitori din China de origine coreeană. De curând, o delegaţie a şantierului a fost chiar în Uzbekistan să aducă muncitori din rândul minorităţii coreene de acolo.

Pe la începutul verii, salariaţii au încercat să speculeze această criză de personal a companiei, intrând în grevă pentru a obţine o creştere de salarii de circa 50%. După săptămâni de grevă, nu au obţinut decât o creştere de 22% pentru 2007 şi încă pe atât pentru 2008. "A trebuit să înţeleagă că nu se putea mai mult. La contractele pe care le avem acum, atât puteam să oferim, astfel încât să nu punem în pericol compania", spune vicepreşedintele.

Cazul şantierului de la Mangalia începe să fie cazul economiei româneşti - deficit de muncitori şi salariii în creştre rapidă. La prima vedere, două ştiri pozitive care vorbesc despre o economie în expansiune, în care angajaţii încep să o ducă mai bine. La o privire mai atentă, lucrurile ar trebui cel puţin nuanţate.

Spre 600.000 de muncitori ieftini din afară

Deficitul de forţă de muncă este deja un subiect la ordinea zilei, nu numai la noi, ci peste tot în estul Europei. Explicaţia principală a defictului e clară - migrarea în Vest pentru câştiguri mult mai bune, fie că e vorba de căpşunarul român sau instalatorul polonez. Aceasta pe fondul îmbătrânirii populaţiei.

Efectele încep să se contureze - "Considerăm că deficitul de forţă de muncă reprezintă o problemă serioasă pentru proiectele mari de investiţii şi absorbţia de fonduri comunitare, în următorii câţiva ani", declara, la începutul săptămânii, Katerina Kalceva, analist al Morgan Stanley Research Europe, citată de Reuters. Soluţiile clamate pentru rezolvarea deficitului - "importul" de mână ieftină de muncă din afară, din Republica Moldova până în China.

"Cred că, în următorii ani, pe piaţa românească vor intra străini, nu am spus europeni, aproximativ 300.000-500.000", le-a spus ieri Gheorghe Barbu, preşedintele Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor, omologilor din Parlamentul European. "Solicităm revizuirea urgentă a procedurilor legale şi reducerea birocraţiei privind admiterea în România a muncitorilor necesari pentru sectoarele deficitare", arăta un comunicat recent al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român.

Deocamdată se vorbeşte cu mai puţin entuziasm despre o altă soluţie potenţială a rezolvării problemei deficitului - creş terea salariilor pentru atragerea şi reţinerea muncitorilor. Zilele trecute, oficiul de statistică european, Eurostat, a prezentat datele pe trimestrul al doilea privind creşterea salariilor în statele membre. Este printre puţinele comunicate "pozitive" în care România e printre primele locuri. Are chiar locul al doilea, cu o creştere de 23,4%, faţă de acum un an.

Costurile, mai mari cu 24%

Un amendament însă - comunicatul se citeşte "pe invers", pentru că vorbeşte despre creşterea costului cu forţa de muncă (cheltuielile cu salariile, dar şi cheltuielile extrasalariale). Astfel, România ocupă locul al doilea, cu o creştere totală de 23,4%. Costurile extrasalariale (în principal, contribuţiile sociale plătite de angajator) au crescut uşor peste cele salariale, cu 23,6%.

În urmă cu un an, nu era decât pe locul al treilea. Ce impact are o asemenea statistică pentru investitorul străin obişnuit cu reclama "veniţi în România, ţara cu forţă de muncă ieftină şi bine calificată"? Se vor schimba intenţiile acestuia de-şi muta fabrica aici, pentru a face aşa-numitul "lohn industrial"?

Salariile mari afectează competitivitatea

"S-au făcut estimări de genul, <> . Dar, în aceste condiţii, România nu va mai putea menţine trendul economic pe care îl are" - spune Gheorghe Barbu.

Creşterea salariilor duce la scumpirea produselor destinate exportului, care sunt în principal mari consumatoare de muncă, astfel că în final se ajunge la pierderea competitivităţii şi, implicit, la adâncirea deficitului comercial - explică Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economia Aplicată.

Analistul nu crede că actuala creştere a salariilor va aduce înapoi românii plecaţi la muncă în străinătate. "Diferenţa de venituri este încă mare, mai ales că munca din străinătate se face în mare parte la negru". În acelaşi timp, nu este îngrijorat, pe termen scurt, de impactul asupra investitorilor. "Deocamdată cumpărăm cu o fiscalitate pe profit mai mică şi prin faptul că apartenenţa la UE oferă o <> pentru investitori".

"Oferim încă oportunităţi prin active şi, în special, terenuri, mai ieftine decât în alte ţări din Est", adaugă Adrian Izvoranu, directorul Patronatului Industriilor şi Serviicilor (CPISC). El arată că, şi în perspectiva plecării marilor investitori din România, spre exemplu, cei din industria auto, rămâne în ţară industria orizontală retehnologizată şi capitalul cel mai important - forţa de muncă bine calificată.