SUA împing NATO în Georgia şi Ucraina

Parlamentul Georgiei a votat aderarea la Alianţă cu toate împotrivirile Rusiei, dar conducerea şi populaţia Ucrainei rămân divizate asupra chestiunii După Senat, şi Camera

Parlamentul Georgiei a votat aderarea la Alianţă cu toate împotrivirile Rusiei, dar conducerea şi populaţia Ucrainei rămân divizate asupra chestiunii

După Senat, şi Camera Reprezentanţilor de la Washington a aprobat, luni seară, extinderea NATO spre estul Europei.

NATO Freedom Consolidation Act, votat de Senatul american pe 15 martie, a alocat pentru anul viitor 12 milioane de dolari pentru Albania, Croaţia, Macedonia, Georgia şi Ucraina, care "şi-au arătat în mod clar dorinţa de a se alătura NATO şi lucrează la îndeplinirea cerinţelor specifice ale aderării" - citează agenţia rusă RIA Novosti.

Georgia e gata

Georgia s-a îndreptat spre Alianţa Nord-Atlantică după "revoluţia portocalie" din 2003, care l-a adus la putere pe preşedintele prooccidental Mihai Saakaşvili. Tbilisi speră să iasă astfel din sfera de influenţă a Moscovei şi să obţină sprijinul american pentru redobândirea controlului asupra regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud - unde Rusia menţine trupe încă din anii 1990. "Speranţele noastre de restaurare a integrităţii teritoriale şi de protejare a suveranităţii ţării stau în această organizaţie, singurul garant al stabilităţii şi păcii în regiune", a explicat Nino Burdjanadze, preşedintele parlamentului georgian, după votul pro-NATO din această lună.

Ucraina e împărţită

Atitudinea ucrainenilor faţă de NATO reflectă diviziunea majoră a ţării între fieful vestic al preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko şi estul rusofil, favorabil actualului premier Viktor Ianukovici. "Ucraina nu este pregătită să adere la NATO", a apreciat premierul Ianukovici, ieri, la Bruxelles, în replică la votul din Congresul SUA. Rusofonii din estul ţării şi-au spus părerea în 2006, când protestele masive din Crimeea au dus la retragerea dintr-un port local a unui cargou american sosit pentru exerciţii NATO. Aderarea la NATO a fost unul dintre principalele obiective declarate ale preşedintelui Viktor Iuşcenko. Eforturile sale de mutare a fostei republici sovietice în barca alianţei trans-atlantice au primit însă rezistenţa decisivă a majorităţii parlamentare conduse de fostul său contracandidat, Viktor Ianukovici. Sondajele de opinie arată acum că peste 50% din ucraineni sunt împotriva aderării ţării la alianţa inamică a URSS din timpul Războiului Rece.

Ucraina contribuie totuşi la misiunile NATO din Kosovo şi Irak. Iar parlamentul de la Kiev a acceptat, în unanimitate, participarea militarilor ucraineni, anul acesta, la 14 exerciţii comune cu forţe armate străine - dintre care cinci vor avea loc în Ucraina. Invers, NATO s-a oferit să sprijine "reformarea sectorului ucrainean al apărării şi securităţii" - sintagmă care trimite şi la puternica industrie de armament a Ucrainei.

Radar american în Caucaz 

Washingtonul doreşte să instaleze o bază de radare antibalistice şi în Caucaz, a anunţat, la începutul lunii, la sediul NATO din Bruxelles, generalul Henry A. Obering III, directorul Agenţiei pentru Apărare Antibalistică a Statelor Unite. Militarul american a refuzat atunci să specifice în ce ţări caucaziene ar urma să fie instalate radarele de mare acoperire - dar cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA în regiune sunt Georgia şi Azerbaidjan. Conducerea de la Baku tocmai şi-a făcut publice aspiraţiile de integrare în alianţa deja tot mai puţin "nord-atlantică".