Rromii expulzaţi din Franţa s-au întors la cerşit

Venit în Timiş să vadă cum se descurcă rromii repatriaţi anul trecut, ambasadorul francez în România, Henri Paul, n-a prea avut cu cine să stea de vorbă: a găsit doar câţiva rromi şi

Venit în Timiş să vadă cum se descurcă rromii repatriaţi anul trecut, ambasadorul francez în România, Henri Paul, n-a prea avut cu cine să stea de vorbă: a găsit doar câţiva rromi şi câteva animale

Guvernul francez a dat anul trecut bani şi animale celor 52 de rromi expulzaţi din Hexagon, ca să se reintegreze şi să se stabilească în judeţul Timiş. Din păcate, însă, cei mai mulţi dintre ei au ales să ia din nou calea pribegiei şi să practice aceeaşi meserie: cerşitul prin Occident.

Iar cei care au rămas pe loc au sacrificat o parte din animale şi le-au mâncat, susţinând acum că dobitoacele au murit de moarte bună, că n-au cu ce să le hrănească sau că n-au timp să-şi educe copiii din cauza lor.

Ambasadorul Franţei în România, Henri Paul, a venit degeaba la începutul acestei săptămâni în judeţul Timiş. Principalul scop al vizitei era acela de a vedea pe viu cum s-au integrat în comunitate rromii expulzaţi acum un an din Franţa şi dacă banii daţi de autorităţile franceze au fost cheltuiţi cu folos. Stupoare, însă!

Din cele peste 50 de microferme finanţate de guvernul din Hexagon, ambasadorul a mai găsit doar câţiva porci şi câteva oi. Marea majoritate a celor 52 de rromi expulzaţi anul trecut nu mai sunt de găsit, preferând să plece din nou la cerşit, de astă dată în Belgia. Ca să nu plece cu buzunarele goale, mulţi dintre ei şi-au vândut animalele.

Alţii au ales să le taie, văzând că afacerile merg mai bine "dincolo" decât în ţară. Ambasadorul Henri Paul a mers în localităţile timişene Cărpiniş, Berini, Şipet şi Uliuc, împreună cu jurnalişti de la Radio France-International, şi a stat de vorbă cu câţiva etnici rromi, care au încercat, până acum, să vadă dacă merită sau nu să se ocupe de creşterea animalelor.

"Nu mai am timp să-mi educ copiii!"

La Cărpiniş, ambasadorul a vizitat două familii repatriate. Una dintre ele a primit 15 porci, iar cealaltă, 37 de oi. Marin Petrovici, unul dintre rromi, l-a anunţat pe ambasador că din cei 15 porci au mai rămas doar... opt. "Şapte dintre ei au murit", l-a asigurat Petrovici pe ambasador. Nici Mirabela Merjan nu este prea încântată de proiectul francezilor.

"Din cauza oilor, nu mai am timp să-mi educ copiii! În plus, nu câştig nimic cu animalele şi nici nu mai am de unde să le dau de mâncare. Să ne dea bani de furaje. Probabil voi vinde oile şi voi pleca în Franţa, măcar acolo îmi găsesc ceva de lucru şi câştig cât să îmi întreţin copiii", a spus femeia vădit iritată. Ambasadorul Franţei a încercat să le explice

familiilor din Cărpiniş că la hrana pentru animale ar fi trebuit să se gândească în urmă cu câteva luni, ştiind că vine iarna.

"Rromii trebuie învăţaţi să se integreze"

"Am venit să văd eforturile care au fost făcute pentru integrarea persoanelor de etnie rromă. Integrarea rromilor e o problemă care se pune la nivel mondial. Importantă e educarea rromilor. Trebuie să se implice autorităţile române, după aceea, cele franceze.

E o muncă de cursă lungă. Rromii trebuie învăţaţi să se integreze", a precizat ambasadorul. Guvernul acestei ţări a dat aproape 200 de euro de persoană, pentru a se reintegra, şi, la alegere, ovine sau porcine - 50 de oi pe persoană sau 20-30 de porci.

Au plecat în Belgia

Cetăţenii români de etnie rromă au făcut un scandal monstru în momentul în care au ajuns la Timişoara, în urmă cu un an, după repatrierea din Franţa. Aceştia considerau că, în momentul în care guvernul acestei ţări a decis repatrierea lor, le-a încălcat unul dintre drepturile omului, cel la libera deplasare.

După ce au primit bani şi animale ca să-şi facă microferme în Timiş, cei mai mulţi dintre rromi au ales să nu respecte înţelegerea cu autorităţile din Hexagon, deşi au semnat că nu vor mai călca în Franţa timp de un an.

Astfel, majoritatea lor au vândut animalele primite prin intermediul unei fundaţii sau le-au transformat în mese copioase, după care au plecat spre alte zări, cu acelaşi scop - cerşitul. Ţara aleasă a fost Belgia, unde majoritatea populaţiei este vorbitoare de limbă franceză.