Romania, incapabila sa cheltuiasca banii UE

Romania nu a reusit sa cheltuiasca, pana la sfarsitul anului 2004, decat o sesime din cele peste 1,3 miliarde de euro pe care Uniunea Europeana s-a angajat sa le ofere, intre 2000 si 2004, in cadrul

Romania nu a reusit sa cheltuiasca, pana la sfarsitul anului 2004, decat o sesime din cele peste 1,3 miliarde de euro pe care Uniunea Europeana s-a angajat sa le ofere, intre 2000 si 2004, in cadrul programului ISPA, destinat refacerii infrastructurii si mediului.
Potrivit raportului anual al Comisiei Europene in legatura cu programul ISPA, platile catre Romania in cadrul acestui program au totalizat suma de 227,8 milioane de euro, in timp ce angajamentele au fost de 1,31 miliarde de euro. Bulgaria a reusit, in aceeasi perioada, sa cheltuiasca efectiv 101 milioane de euro, din cele 562 de milioane angajate. Raportul Comisiei Europene arata insa ca, in decembrie 2004, au fost intrerupte toate platile catre agentiile romanesti care implementeaza acest program, urmare a gravelor deficiente descoperite de sistemele de audit. Astfel, Comisia a fost nemultumita, printre altele, de rata extrem de mare a licitatiilor esuate. "Achizitile publice raman o etapa extrem de riscanta in ciclul unui proiect, fapt relevat de rata mare de respingere a documentatiei pentru licitatiile principale si de durata indelungata a procesului de acordare a contractelor", se arata in raportul Uniunii Europene. De altfel, primele nereguli au fost descoperite la CFR, in decembrie 2003 si februarie 2004, fiind suspendate platile catre aceasta institutie. Printre proiectele gestionate de CFR si finantate prin ISPA se afla, de exemplu, reabilitarea a patru tronsoane de cale ferata, pe ruta Bucuresti-Fetesti. ISPA finanteaza 75% din acest proiect, in valoare totala de aproape 309 milioane de euro. Raportul Comisiei Europene privind stadiul implementarii programului ISPA mai arata ca in Romania s-au semnalat si controale interne inadecvate, contabilitate "nepotrivita", precum si lipsa de personal calificat. Comisia caracterizeaza drept "critica" situatia personalului si cere autoritatilor romane sa gaseasca solutii precum o remunerare corespunzatoare si conditii adecvate de lucru. In consecinta, Comisia avertizeaza ca aceasta situatie ar putea afecta utilizarea fondurilor structurale si de coeziune, la care Romania va avea acces dupa aderare. Programul ISPA ar urma sa finanteze proiecte extrem de importante, precum finalizarea statiei de tratare a apelor uzate din Bucuresti sau centura de ocolire a oraselor Deva si Orastie.