România nu este pe harta priorităţilor de transport ale UE

Nici un proiect important românesc de infrastructură nu se află pe lista finanţărilor UE pentru reţeaua transeuropeană. Vrem linie pentru trenuri de mare viteză, autostradă

Nici un proiect important românesc de infrastructură nu se află pe lista finanţărilor UE pentru reţeaua transeuropeană.

Vrem linie pentru trenuri de mare viteză, autostradă Bucureşti-Budapesta, cale ferată Bucureşti-Otopeni… Foarte bine, pare să spună Bruxelles-ul, hotărând să finanţeze proiecte asemănătoare, dar ceva mai la vest de noi.

Comisia Europeană a transmis ieri o informare privind selectarea proiectelor pentru a primi finanţare europeană în cadrul programului TEN-T (reţeaua transeuropeană de transport), perioada 2007-2013. Este vorba de proiecte considerate prioritare pentru UE, selectarea fiind o "expresie clară a obiectivului declarat al Comisiei de a concentra asistenţa disponibilă, pe cât posibil, pe tronsoanele transfrontaliere care reprezintă cele mai mari probleme".

În urma selecţiei, Comisia propune statelor membre şi Parlamentului European 30 de pachete de proiecte, pentru un buget de 5,1 miliarde de euro. Mai bine de jumătate din finanţare va fi alocată lucrărilor şi studiilor asupra tronsoanelor transfrontaliere. Decizia finală privind finanţare se aşteaptă să fie luată la începutul anului viitor.

Câteva firimituri în 2007

Parcurgerea listei de proiecte arată că între priorităţile europene nu se înscriu şi priorităţile "vehiculate" de autorităţile române. Astfel, România este prinsă doar "tangenţial" în finanţarea pentru studiul privind o autostradă Atena-Sofia-Budapesta. Un alt calup de proiecte în care, teoretic, România ar fi putut fi încadrată este cel privind ruta fluvială Rin-Main-Dunăre. Dar aici finanţările se opresc la studiile privind îmbunătăţirea navigaţiei pe secţiunea maghiară.

În rest, se finanţează studii privind linia Gdansk-Viena, Paris-Bratislava, lucrări la linia de cale ferată de viteză Madrid-Barcelona, lucrări pentru descongestionarea drumurilor dintre Marea Britanie şi Irlanda… practic, România nu e pe hartă. Aceeaşi situaţie, şi în cadrul proiectelor din cadrul programului anual 2007.

Pentru România sunt alocate 0,2 milioane de euro, cea mai mică sumă în comparaţie cu celelalte state membre, pentru dezvoltarea infrastructurii la porturile dunărene. Prin comparaţie, Ungaria are o finanţare de 3 milioane de euro pentru linia de tren care leagă capitala de aeroportul Ferihegy (un proiect de tipul celui anunţat recent la Bucureşti pentru legătura cu aeroportul Henri Coandă).

Bulgaria va beneficia de peste 3,6 milioane de euro pentru calea ferată Ruse-Varna şi un terminal intermodal la Plovdiv. Ministerul Transporturilor nu a comentat ieri de ce România a fost ocolită de finanţările europene în cadrul TEN.

Mesaj politic pentru Marea Neagră

Dacă la drumuri şi căi interne navigabile nu prea avem noroc, am putea să ne impunem cu… Marea Neagră. Comisia de Industrie, Cercetare şi Energie din Parlamentul European (ITRE) a aprobat miercuri, în unanimitate, un proiect de aviz privind o nouă abordare a politicii regionale în Marea Neagră. Astfel, europarlamentarii subliniază "importantţa proiectului gazoductului Nabucco" şi consideră "esenţială dezvoltarea infrastructurii din porturile UE la Marea Neagră".

"Este un mesaj politic, care transmite un semnal Bruxelles-ului că trebuie investit în această zonă de interes pentru UE", spune europarlamentarul Adriana Ţicău, raportor pentru Comisia ITRE.