Primari pe termen lung

Cei mai longevivi primari din România şi-au început mandatul chiar înainte de 1989. Secretul succesului, spun ei, este comunitatea mică şi să dai "bună ziua" pe stradă. Se apropie

Cei mai longevivi primari din România şi-au început mandatul chiar înainte de 1989. Secretul succesului, spun ei, este comunitatea mică şi să dai "bună ziua" pe stradă.

Se apropie alegerile locale. Mulţi dintre actualii primari vor intra din nou în cursa electorală. Unii au renunţat deja. Foarte puţini sunt cei care au reuşit să câştige mai mult de două mandate. "Adevărul" vi-i prezintă, într-o serie de reportaje care începe astăzi, pe cei mai performanţi primari din punct de vedere electoral. Interesantă este diferenţa de atitudinte dintre edilii cu experienţă şi "începători".

Specialiştii din domeniu apreciază că longevitatea primarilor se regăseşte în general în oraşele mici pentru că, la acest nivel, implicarea atât a edililor, cât şi a oamenilor este mai mare decât în metropole.
"Din păcate, în România nu prea mai avem spirit de comunitate, iar dacă asfaltarea unei străzi într-o comună este o mare realizare, într-un oraş aproape că nu o vede nimeni", explică directorul Institutului Naţional de Administraţie, Dragoş Dincă.

El a adăugat că primarii din marile oraşe au slabe şanse la mai multe mandate, deoarece "în oraşele mari se votează politic. Oamenii de aici au în general o cultură administrativă mai mare, au aşteptări mai mari şi au de unde alege".

Renunţă de bună-voie

Unii s-au şi plictisit. Neculai Răţoi, cel care conduce oraşul Paşcani din 1983, renunţă la primărie. După 25 de ani, s-a decis să nu mai candideze, optând pentru o carieră de parlamentar. "Vreau să reprezint Paşcaniul în continuare, însă din parlament", a declarat ieri Neculai Răţoi.

În funcţia de primar, el s-a remarcat prin stilul autoritar de conducere şi prin numeroasele decizii controversate. Spre exemplu, la începutul acestui an, Răţoi şi-a calculat un salariu anual de 72.000 de lei.

Moldova, fidelă pesediştilor

Coordonatorul de programe din cadrul Institutul de Politici Publice, Elena Iorga, explică de ce în marile oraşe, "termenul de valabilitate" este în medie de două mandate.

"În municipii, oamenii fac diferenţa dintre primar şi gospodar, în timp ce în localităţile mici nu se face nici măcar legătura între primar şi consiliul local", spune Iorga.

Ea a adăugat că "în Moldova s-a păstrat o longevitate a primarilor de o anumită factură politică, de opt ani majoritatea aparţinând PSD". (Miruna Olteanu/Diana Opriţă/Secţia Corespondenţi)

Marian Răducan

Din 1992, sătenii din comuna Siseşti sunt păstoriţi de aceeaşi persoană: primarul Marian Răducan. Edilul avea 25 de ani când a câştigat pentru prima dată fotoliul de primar, iar acum, la 42 de ani, se pregăteşte să candideze pentru al cincilea mandat.

Marian Răducan e sigur că va câştiga din nou, ba mai mult, se aşteaptă să obţină acelaşi procent ca şi la alegerile precedente, nu mai puţin de 87% din voturi. Optimismul primarului e întreţinut şi de ţăranii din comună, care spun că ar putea ieşi lejer la pensie din primărie. "Pe 23 februarie 1992 am ieşit primar. Sunt 16 ani, ce repede au trecut", spune Marian Răducan.

Mihai Axinte

Primarul oraşului sucevean Linteni şi-a început cariera în administraţie la 25 de ani, ca viceprimar. În 1978, Mihai Axinte a devenit primar într-o comună vecină, iar trei ani mai târziu a fost ales în fruntea locuitorilor din Linteni. O singură dată a pierdut alegerile, în anul 2000. "Mai candidez şi anul acesta şi apoi ies la pensie. Dar am să-l rog pe viitorul primar să-mi dea şi mie un birou pe aici", glumeşte Mihai Axinte.

Florin Farcaşiu

Edilul-şef din comuna Târnova e cel mai longeviv primar din judeţul Arad. Florin Farcaşiu a fost ales primar pentru prima dată pe 10 ianuarie 1990, la doar 24 de ani, şi de atunci nu a mai părăsit fotoliul de primar. Acum se pregăteşte pentru încă un mandat. "Noi l-am votat întotdeauna pentru că ne respectă, ne dă <> şi nu se uită de sus la noi. Dacă nu poate să facă ceva ne explică de ce nu se poate şi noi îl înţelegem", povestesc localnicii din Târnova.