Peştii din lacul Gheorgheni mor pentru că nu au oxigen

Analizele de laborator au dovedit că apa nu a fost poluată cu substanţe chimice Populaţia piscicolă din lacul Gheorgheni 1, din municipiul Cluj-Napoca, s-a redus simţitor. Cercetătorii

Analizele de laborator au dovedit că apa nu a fost poluată cu substanţe chimice

Populaţia piscicolă din lacul Gheorgheni 1, din municipiul Cluj-Napoca, s-a redus simţitor. Cercetătorii spun că în apă nu s-au făcut deversări toxice.

Locuitorii Clujului, care au trecut zilele acestea pe lângă lacul Gheorgheni 1, au putut vedea pe luciul apei sute de exemplare de peşti în agonie. Câţiva trecători au dat năvală să adune peştele încă viu de pe luciul apei.

Unele exemplare cântăreau chiar şi cinci kilograme. Mulţi clujeni s-au gândit că aceste animale acvatice ar putea fi otrăvite, consumul lor putând periclita sănătatea consumatorului. Testele efectuate arată că, de fapt, peştii au murit sufocaţi.

"Apa nu e contaminată"

Accidentul ecologic produs pe lacul artificial Gheorgheni 1, a făcut mare vâlvă în presa clujeană. Luni, ziua în care s-au găsit primele cadavre, laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj a recoltat imediat probe, pentru a stabili cauzele mortalităţii piscicole.

"S-au recoltat cinci probe de apă. S-au făcut analize, iar concluzia noastră este că apa are parametri normali. Singurele substanţe găsite în cantităţi ceva mai mari, dar nu periculoase, sunt azotul amoniacal şi materia organică (mâl), dar acestea nu provoacă moartea peştilor. Apa nu e contaminată. De altfel, asta a fost şi concluzia Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al APM Cluj, Adina Maier.

Posibile cauze

"Peştii analizaţi nu prezintă urme de boală. Este un lac bogat în plancton şi mâl. Dacă nu va fi curăţat, se vor mai întâmpla astfel de accidente, pentru că planctonul consumă oxigenul din apă", a declarat jurnaliştilor locali inspectorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj, Alexandru Duma.

Autorităţile clujene sunt de părere că peştii puteau să prezinte şi un sindrom numit "investie termică". Acest fenomen apare atunci când apa de pe fundul lacului este încă foarte rece, iar cea de la suprafaţă se încălzeşte brusc, în ritm cu atmosfera. Peştii suferă un soi de crampe din cauza diferenţelor de temperatură şi nu mai pot respira.

Personalul Direcţiei Apelor Someş-Tisa (DAST) a prelevat probe de apă, din mai multe zone ale lacului, timp de două zile consecutiv. "Datele de care dispunem până la această oră relevă faptul că evenimentul a fost provocat de suprapunerea mai multor fenomene naturale.

Dintre acestea menţionăm înmulţirea algelor, putrezirea masei organice cu formare de amoniu şi înmulţirea organismelor care sunt consumatoare de oxigen", a declarat presei purtătorul de cuvânt al DAST.

Alte accidente ecologice

În ultimii cinci ani, în judeţul Cluj au avut loc mai multe poluări accidentale

25 decembrie 2004: s-a produs o poluare accidentală cu amoniac, din cauza unei defecţiuni la o instalaţie a S.C.Oncos S.A. Floreşti

4 ianuarie 2006: a fost poluat râul Someşul Mic de apele uzate provenite de la spălarea instalaţiilor de tipărire ce aparţin S.C.GVP România SRL

24 septembrie 2006: au murit peştii tot din lacul 1, al cartierului Gheorgheni

24 aprilie 2008: apele pârâului Cojocna au fost poluate cu produse petroliere