Partidele trebuie să-şi asume responsabilitatea schimbării legilor electorale

Asociaţia Pro Democraţia a finalizat recent proiectul unui Cod electoral. Preşedintele APD, Cristian Pârvulescu, a trimis liderilor partidelor politice parlamentare o scrisoare prin care cere

Asociaţia Pro Democraţia a finalizat recent proiectul unui Cod electoral. Preşedintele APD, Cristian Pârvulescu, a trimis liderilor partidelor politice parlamentare o scrisoare prin care cere dezbaterea proiectului care vizează, în primul rând, trecerea la un sistem de vot mixt şi creşterea controlului asupra finanţărilor competitorilor electorali.
- De ce este nevoie de un Cod electoral?
- Codul electoral simplifică modul de organizare a alegerilor. În România avem un haos legislativ. În general, autorităţile electorale, şi nu mă refer doar la Biroul Electoral Central, ci şi la cele de la nivelul secţiilor de votare, sunt incapabile să gestioneze situaţia. Un cod electoral presupune unificarea într-un singur act legislativ a întregii legislaţii privind alegerile şi finanţarea partidelor politice în campaniile electorale. Asta dă unitate sistemului şi permite un mai bun control. Suntem, de fapt, la a patra variantă redactată şi schimbările au fost de la o formă la alta importante. În varianta de acum, este vorba şi de reglementări impuse de noua situaţie a ţării, am în vedere alegerile pentru Parlamentul European şi dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi a fi aleşi la alegerile locale.
- Ce schimbări majore propune Codul electoral faţă de legislaţia actuală?
- Sunt mai multe modificări importante. În primul rând, la nivelul sistemului electoral, noi propunem votul mixt prin compensare, ceea ce presupune că alegătorul votează în circumscripţii uninominale, dar repartiţia mandatelor se realizează într-o manieră proporţională, astfel încât toate formalităţile politice cu audienţă publică să fie reprezentate. Pe de altă parte, propunem modificarea componenţei şi atribuţiilor Autorităţii Electorale Permanente, întrucât considerăm că s-a creat o structură mult prea politizată. Prevedem ca Autoritatea Electorală să fie condusă de cinci persoane desemnate de Senat şi Camera Deputaţilor (câte două) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Suntem de părere că Autoritatea Electorală trebuie să realizeze şi controlul finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale. Noi nu credem că în acest moment controlul exercitat de Curtea de Conturi este relevant. Curtea realizează doar o analiză contabilă şi, dacă există corectitudine contabilă, atunci partidul este socotit corect. După evaluările noastre, în alegerile din 2004, locale, parlamentare şi prezidenţiale, cheltuielile pe publicitate electorală au depăşit cu mult sumele pe care partidele politice le-au declarat în campanie. O importantă schimbare priveşte competitorii electorali. Aceştia ar trebui ca în momentul depunerii candidaturilor să facă dovada constituirii unui depozit bancar într-un cont al Autorităţii Electorale. Suma respectivă urmează a fi restituită doar acelor competitori care obţin cel puţin 2 la sută din voturile exprimate la nivelul circumscripţiei electorale sau, după caz, la nivel naţional.
- Cum veţi promova proiectul?
- Dorim să conlucrăm cu Comisia specială parlamentară de modificare a legislaţiei electorale. Credem că, în momentul de faţă, partidele politice nu au foarte multe alternative şi vor trebui să dovedească responsabilitate faţă de alegători. În plus, există şi un argument de natură politică: preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a afirmat, în mai multe rânduri, că modificarea legislaţiei electorale este o prioritate a mandatului său de preşedinte.