Nicio universitate privată în primele 48

Clasificarea universităţilor nu a plasat nicio instituţie privată de învăţământ superior în primele două categorii valorice, care permit masterate şi doctorate. Prima universitate particulară în top este „Titu Maiorescu“ din Capitală, clasată pe locul 49, în categoria a treia, a universităţilor centrate pe educaţie.

Rectorii universităţilor private sunt nemulţumiţi. Instituţiile pe care le coordonează riscă să piardă sume importante în următorii ani, milioane de euro - potrivit unor estimări, după ce ierarhizarea dictată de Asociaţia Universităţilor Europene le-a plasat pe toate în a treia categorie valorică. Pe termen mediu, asta înseamnă că ele riscă să piardă dreptul de a organiza masterate şi doctorate, şi să piardă astfel importante surse de venit. O altă pierdere ar fi la nivelul imaginii: viitorii studenţi s-ar putea reorienta către instituţii mai bine cotate.

În aceste condiţii, cei mai mulţi dintre conducătorii universităţilor particulare sunt extrem de rezervaţi atunci când li se cere să se pronunţe asupra ierarhizării. „Prefer să nu comentez. Rămâne să demonstrăm că poziţia pe care o avem faţă de clasificare e nuanţată. Asta se va vedea la nivelul angajatorilor. Se va dovedi că unii sunt mai bine cotaţi pe piaţa muncii decât arată poziţia din acest clasament", spune de pildă Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, situată pe locul 50.

Vezi AICI lista celor 90 de univeristăţi clasificate pe categorii valorice.

Află de pe forbes.ro care sunt cele mai bune universităţi din SUA şi care sunt costurile pentru studenţi

Universitatea „Spiru Haret" (USH), devenită celebră ca „fabrică de diplome" în ultimii ani, se găseşte pe locul 64 din 90 de instituţii clasificate, imediat după „Apollonia" din Iaşi şi înainte de „Hyperion". Purtătorul de cuvânt al USH, Corneliu Toader, răspunde iritat cererii de a reacţiona la plasarea instituţiei în top. „Clasificarea nu e o urgenţă pentru noi. Suntem ocupaţi cu admiterea. Nu am alte declaraţii de făcut."

Ultima pe listă, poziţia 90, revine Universităţii „Bioterra". Prorectorul Marian Nicolae se declară nemulţumit. „Ne aşteptam la mai mult, mai ales că avem tradiţie şi nişte masterate specifice pe agroturism şi alimentaţie. Principial vorbind, nu mi se pare corectă metodologia. Totul a fost făcut pe grabă, ca la Bac. Trebuia făcut cu consultanţa universităţilor, metodologia trebuia supusă dezbaterii. Clasamentul e discutabil. Nu poţi să aduci un model de afară fără să-l treci prin sita realităţii autohtone. Dar ne supunem legislaţiei în vigoare."

Nemulţumiri şi „la stat"

Şefii unor universităţi de stat sunt şi ei decepţionaţi. Multe instituţii care au intrat în categoria a doua, şi ar putea pierde organizarea de doctorate, sperau să fie mai sus. Printre cele mai cunoscute se numără Universitatea de Vest din Timişoara (locul 13) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA, locul 20). Rectorul acesteia din urmă, Paul Dobrescu, nu pare gata să se resemneze. „Personal sunt foarte amărât. Sigur că SNSPA are şanse să urce în clasament, dar nu vreau să discut acum."

Fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea explică de ce universităţile private nu au ajuns mai sus: „Nu s-au concentrat pe cercetare. Au ales o carte câştigătoare pe termen scurt: livrarea de cursuri pe bani, dar pe termen lung, ca să poată primi dreptul de a organiza programe mai avansate de studiu, trebuie să investească în cercetare." Miclea consideră că următoarea etapă este acordarea de resurse mai importante - mai multe locuri subvenţionate de la buget - către instituţiile din vârf.

"Au ales o carte câştigătoare pe termen scurt: livrarea de cursuri pe bani. Pe termen lung trebuie să investească în cercetare."
Mircea Miclea
fost ministru al Educaţiei

"Poziţia pe care o avem faţă de clasificare e nuanţată. Asta se va vedea la nivelul angajatorilor."
Ovidiu Folcuţ
rector Româno-Americană

„S-a terminat delirul diplomelor“

Directorul Fundaţiei „Dinu Patriciu“, Tincuţa Baltag, apreciază că miza acestei clasificări e de natură financiară. „Nu sunt schimbări imediate pentru universităţile private, pentru că acestea oricum nu beneficiau de fonduri de la stat. Cu siguranţă însă că publicul ar putea să privească acest clasament înainte de a alege o universitate, iar acest lucru ar putea afecta şansele universităţilor de a-şi ocupa locurile pentru care se plăteşte taxă. Pe termen mediu şi lung, o astfel de reacţie a publicului ar putea duce la închiderea unor universităţi, mai ales din a treia categorie".

Deocamdată, toate universităţile care şi-au acreditat programele de master la ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior) - indiferent dacă sunt de stat sau private - le pot menţine. Cele plasate prin clasificare în categoria a treia nu vor mai primi însă locuri subvenţionate de la stat. Următoarea etapă este clasificarea programelor de studiu, iar toate universităţile vor fi încurajate să se reacrediteze, chiar dacă autorizarea lor pentru master ori doctorate expiră abia peste câţiva ani.

Şansele privaţilor

În opinia lui Mircea Miclea, universităţile private au două şanse de dezvoltare: fie menţin doar facultăţile care au căutare, şi-şi creează o bună reputaţie în privinţa cursurilor de licenţă, fie investesc urgent în cercetare. „E mai bine să fii cea mai bună universitate centrată pe educaţie, decât cea mai proastă universitate de educaţie şi cercetare ştiinţifică", consideră Miclea.

El se aşteaptă la o recalibrare a întregii pieţe universitare din România, care să pună capăt „delirului diplomelor din ultimii ani". Ministerul Educaţiei a anunţat alocarea a aproape 3.500 de locuri pentru doctorat, în următorul an universitar. Aproape 3.000 au fost repartizate universităţilor din prima categorie (cercetare avansată) şi doar 77 au ajuns la cele din categoria a treia. De asemenea, din cele 35.000 de locuri la master pentru 2011-2012, două treimi vor merge către cele 12 cele mai bune universităţi.