Majoritatea românilor nu cunoaşte sistemul pensiilor private

Cu două luni înainte de startul etapei de alegere a administratorului, doar puţini şi-au făcut un plan pentru bătrâneţe Luna august va fi cea în care majoritatea persoanelor cu

Cu două luni înainte de startul etapei de alegere a administratorului, doar puţini şi-au făcut un plan pentru bătrâneţe

Luna august va fi cea în care majoritatea persoanelor cu vârsta de până în 35 de ani, dar şi cei cu vârste de până în 45 de ani vor trebui să-şi declare opţiunea pentru un administrator sau altul care să le gestioneze contribuţiile la un fond privat de pensii. Arbitrul pensiilor va informa această categorie - formată din circa trei milioane de persoane - abia în iulie, lună de concedii pentru majoritatea românilor.

Majoritatea persoanelor din ţara noastră nu cunosc detaliile legate de sistemul de pensii administrate privat. "Românii cu vârsta până în 45 de ani nu sunt informaţi despre pensiile private obligatorii, în condiţiile în care mai sunt doar două luni şi jumătate până la începerea perioadei de înscriere a acestor persoane la un fond de pensii administrat privat", a declarat Petru Sorin Dandea, vicepreşedinte al CNS "Cartel ALFA".

Astfel, aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui studiu realizat de Institutul de Cercetare IMAS, la iniţiativa Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE) - "Vârstele de pensionare, pensiile private obligatorii şi alte aspecte relaţionate cu pensiile - Opinii ale românilor", eşantionul fiind reprezentativ la nivel naţional.

În acest moment, România se află în plin proces de reformare a sistemului său de pensii. O primă măsură a vizat creşterea vârstei de pensionare a femeilor şi a bărbaţilor (la femei până la 60 de ani, iar la bărbaţi până la 65 de ani). De asemenea, s-au adăugat doi piloni de pensie la pilonul public de pensii, respectiv pensia privată obligatorie (pilonul II) şi pensia privată facultativă (pilonul III).

Implementarea acestor măsuri, precum şi a celor care se vor lua de acum încolo, este influenţată în mod direct de opiniile şi atitudinile românilor privind pensia, vârsta de pensionare, economisirea pentru perioada de după pensionare sau alte informaţii.

Românii vor să se pensioneze mai devreme

"Cu toate că pensionarii sunt nemulţumiţi de situaţia lor, românii doresc o pensionare cât mai devreme (la 54 de ani femeile şi la 59 de ani bărbaţii). Aceste vârste de pensionare pe care românii le consideră corecte sunt, în medie, cu 4 ani mai mici decât cele menţionate în legislaţie", a declarat Marian Preda, autor al studiului.

Susţinerea pensionării anticipate a femeilor este, de asemenea, semnificativ mai mică (cu 10% - 11%) la subiecţii din Bucureşti, la cei cu venituri ridicate şi la cei cu statut social superior. Circa un sfert din persoanele chestionate sunt parţial sau total de acord cu pensionarea bărbaţilor mai devreme de vârsta legală, dată fiind dificultatea mai mare a muncilor prestate de ei.

Totodată, aproape jumătate din repondenţi susţin că nu ar trebui să existe vârstă de pensionare obligatorie, fiecare urmând a fi pensionat atunci când nu-şi mai poate îndeplini sarcinile de serviciu.

"Femeile se pensionează cu cinci ani mai devreme decât bărbaţii. Ce este mai puţin cunoscut este faptul că pensia femeilor va fi influenţată în mod negativ de lipsa celor cinci ani de activitate. O perioadă mai mică de activitate va genera o pensie mai mică pentru femei, iar o pensie mai mică va produce un nivel mai mare de sărăcie pentru acestea la bătrâneţe", a explicat Alina Chiriac, coordonatoarea proiectului în cadrul căruia a fost realizat acest studiu.

Introducerea noului sistem, o măsură pozitivă

Opinia persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-45 de ani vizate de noile pensii obligatorii administrate privat ce vor fi introduse începând cu 1 ianuarie 2008 este majoritar favorabilă, 76,5% afirmând că "sigur sau probabil" introducerea acestora este o măsură pozitivă.Studiul lansat de CPE şi IMAS relevă faptul că femeile ar trebui să se pensioneze mai devreme decât bărbaţii pentru că ele muncesc mai mult în familie (84,6%). Gradul de informare privind pensiile administrate privat este puternic diferenţiat în funcţie de nivelul studiilor (dintre repondenţi, sunt bine şi foarte bine informaţi cei cu studii superioare - 37%, faţă de cei cu maximum opt clase - 2%), mediul de rezidenţă (25% în oraşele mari faţă de 9% în rural), şi chiar gen (17% bărbaţi şi 11% femei).