"Lista lui Wolfowitz" pune paie pe foc in relatiile transatlantice

* Excluderea Frantei, Germaniei si Rusiei de la licitatiile pentru contractele privind reconstructia Irakului, o gafa diplomatica a Pentagonului sau o parghie folosita de Casa Alba pentru stergerea datoriilor Bagdadului? * Decizia Statelor Unite este considerata incorecta de tarile care s-au impotrivit razboiului din Irak si care acum vor doar sa profite economic de pe urma reconstructiei

Doar ce se mai linistise putin scandalul americano-european generat de decizia Statelor Unite de a ataca Irakul fara acordul Consiliului de Securitate al ONU - acalmie obtinuta cu indelungi si complicate eforturi diplomatice - ca apele care despart cele doua continente s-au tulburat din nou, si tot din cauza Irakului. De data aceasta, motivul il constituie lista tarilor care pot participa la licitatiile pentru reconstructia Irakului, suma aprobata de Congresul SUA in acest sens fiind consistenta - 18,6 miliarde de dolari. Lista de pe care sunt excluse state precum Franta, Germania si Rusia, care s-au opus categoric interventiei americano-britanice in Irak, dar si aliati mai vechi sau mai noi ai Statelor Unite, precum Israelul sau China, si chiar tari precum Canada, care a stat alaturi de americani atat in operatiunea din Afganistan, cat si in cea din Irak. Aceasta excludere a starnit reactii vehemente din partea "victimelor". Si daca Franta a fost mai circumspecta, anuntand doar ca studiaza deciziile Casei Albe, Germania a fost mult mai directa, calificand hotararea drept "de neacceptat". Cea mai dura pozitie a avut-o Moscova, care chiar a amenintat ca nu are nici cea mai mica intentie de a anula datoria Irakului fata de Rusia, de peste opt miliarde de dolari. Semnata inca de acum o saptamana de adjunctul secretarului american al Apararii, Paul Wolfowitz, lista a devenit publica doar cu cateva ore inainte ca presedintele George W. Bush sa ii sune pe omologii sai din Franta, Germania si Rusia - principalele state excluse de pe lista - pentru a le cere sa examineze problema datoriei externe irakiene. Oficial, decizia liderului de la Casa Alba de a telefona peste ocean fusese luata inainte ca "Lista lui Wolfowitz" sa devina publica si sa genereze aspre critici, nu numai din partea statelor excluse, ci si a unor analisti. Surse de la Casa Alba, citate de "The New York Times", sustin ca Bush si consilierii sai au fost luati prin surprindere atat de momentul ales de Pentagon pentru publicarea listei, cat si de limbajul folosit. Potrivit acelorasi surse, Casa Alba aprobase acest plan politic, dupa o reuniune a Consiliului National de Securitate, care decisese ca cele mai rentabile contracte privind reconstructia Irakului sa fie rezervate celor care au sprijinit politic sau militar operatiunea. "The New York Times" considera ca este vorba de o gafa diplomatica, deoarece oficialii Pentagonului nu si-au dat seama ca "Lista lui Wolfowitz" va aparea pe pagina de Internet a Departamentului Apararii cu cateva ore inainte de demersul telefonic al presedintelui Bush. Aceasta gafa diplomatica ar putea fi insa privita si ca o modalitate de constrangere a Rusiei, Frantei si Germaniei - cei mai mari creditori ai Irakului - pentru a sterge sau macar a diminua datoriile pe care le au de recuperat de la Bagdad. Aceasta ipoteza este sustinuta de declaratiile facute de un purtator de cuvant al Pentagonului, Lawrence DiRita: "Este vorba despre o lista deschisa. Daca aceste tari vor spune maine: "dorim sa facem parte din coalitie pentru ca ceea ce se intampla in Irak este important pentru noi", le vom primi si ele vor fi cu siguranta eligibile pe lista". Mai mult, oficiali americani citati de CNN considera ca politica adoptata de Casa Alba se va modifica doar daca statele care s-au opus razboiului din Irak vor oferi sprijin financiar si diplomatic pentru perioada post-conflict. Deocamdata, Pentagonul a anuntat amanarea licitatiilor pentru contractele privind reconstructia Irakului, care ar fi trebuit sa inceapa inca de miercuri. Si chiar daca purtatorul de cuvant al Departamentului Apararii sustine ca amanarea licitatiilor nu are nici un fel de legatura cu controversele starnite de "Lista lui Wolfowitz", acest lucru este foarte greu, daca nu chiar imposibil de crezut.